Părintele profesor Mircea Păcurariu, membru al Academiei Române, s-a mutat la ceruri

Cu profundă părere de rău am aflat că părintele academician Mircea Păcurariu, ilustrul nostru profesor de Istoria Bisericii Ortodoxe Române de la Facultatea de Teologie „Sfântul Andrei Șaguna”, și-a încheiat călătoria pe pământ și a plecat spre Împărăția cea neînserată a lui Dumnezeu.

Născut și crescut în părțile Hunedoarei, fiul preotului Ștefan Păcurariu a studiat Teologia ca fiu duhovnicesc al Episcopiei Aradului, eparhie sufragană a Mitropoliei Banatului, de care s-a simțit legat sufletește și a cărei istorie a consemnat-o în prestigioasele sale lucrări și studii istoriografice.

De-a lungul prodigioasei sale cariere teologice și universitare, părintele profesor Mircea Păcurariu a contribuit la formarea a sute de tineri bănățeni care au studiat la Sibiu și au devenit, apoi, slujitori ai Bisericii noastre în Banatul românesc și pe plaiurile de dincolo de fruntariile României, denumite Banatul sârbesc.

Cu acrivia sa cunoscută și recunoscută, părintele academician Mircea Păcurariu s-a nevoit și a reușit să insufle tinerilor veniți să studieze la „Alma mater” a învățământului teologic transilvănean, dragostea pentru Biblia Neamului Românesc, istoria Bisericii Ortodoxe Române.

După o viață pilduitoare de muncă neobosită, de studiu și cercetare care au sporit prestigiul Școlii Teologice din Sibiu, Preacucernicia Sa a lăsat moștenire Bisericii și mediului universitar românesc un neprețuit tezaur istoriografic, care include zeci de cărți, manuale, enciclopedii, dicționare și studii, publicate în țară și peste hotare, traduse și în alte limbi, pentru care poate fi numit Părintele istoriografiei bisericești moderne.

Lucrările sale, deschizătoare de drum pe tărâmul istoriei bisericești de la noi, surprind aspecte esențiale ale vieții bisericești din Banat și creionează, totodată, profilul intelectual teologic al multor personalități care au luptat și au pătimit „în închisori, lagăre și deportări”, pentru apărarea Bisericii, pentru drepturile românilor ortodocși și pentru unitatea noastră națională.

Pentru toate acestea și pentru multe altele, știute și neștiute, îl port în suflet și în rugăciune pe îndrumătorul tezei mele de licență în Teologie, părintele profesor universitar dr. Mircea Păcurariu, membru al Academiei Române și rog pe Părintele ceresc să-l învrednicească de „cununa cea neveștejită a măririi”.

Totodată, personal și în numele preoților noștri care i-au fost studenți, adresăm sincere condoleanțe și întreaga noastră compasiune Doamnei preotese și întregii familii îndoliate și rugăm pe bunul Dumnezeu să-i așeze sufletul în cetele dascălilor iubitori de Hristos ai Bisericii și Neamului nostru român ortodox.

                                                                         I o a n

                                                             Arhiepiscop și Mitropolit

Citeşte în continuare »
  • 14 Jan 2021
  • 233 vizualizari

Duminica după Botezul Domnului

În Duminica după Botezul Domnului nostru Iisus Hristos, credincioșii timișoreni s-au rugat, la Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie, alături de Întâistătătorul Arhiepiscopiei Timișoarei. Înaltpreasfințitul Părinte Ioan a participat la slujba duminicală oficiată la Catedrala mitropolitană „Sfinții Trei Ierarhi”, la finalul căreia a rostit o omilie, explicând pericopa evanghelică narată de Sfântul Apostol și Evanghelist Matei (4, 12-17). Totodată, Înaltpreasfinția Sa a vorbit și despre circumstanțele evenimentelor redate în fragmentul scriptural.

„Ne aflăm după momentul acela deosebit din viața Mântuitorului, adică după Botezul Domnului. Mântuitorul S-a botezat aproape de partea de vărsare a Iordanului în Marea Moartă, în ținutul Iudeii. Nu mult după botez, Sfântul Ioan este întemnițat la Maherus, dincolo de Iordan, în Iordania de astăzi. După botez, Hristos rămâne în preajma Ierihonului, a Ierusalimului, de unde a auzit că Ioan a fost întemnițat, după care se duce în Nazaret. În sinagoga de aici, după ce Hristos citește din cartea proorocului Isaia, este scos de către localnici din cetate. Câtă durere trebuie să fi fost în inima Fiului lui Dumnezeu și a Maicii Domnului, care și-a văzut fiul izgonit din cetate, asemenea unui tâlhar. Într-adevăr, din casa părintească din Nazaret, Hristos S-a dus în Capernaum, în lumea tâlharilor, propovăduind Cuvântul lui Dumnezeu”, a spus Mitropolitul Banatului.

Citeşte în continuare »
  • 11 Jan 2021
  • 364 vizualizari

Mitropolitul Banatului și-a aniversat onomastica în mijlocul nevoiașilor

De sărbătoarea Soborul Sfântului Proroc Ioan Botezătorul, Înaltpreasfințitul Părinte Mitropolit Ioan și-a îndreptat atenția spre persoanele private de libertate din Penitenciarul Timișoara. Astfel, Înaltpreasfinția Sa a acordat ajutor financiar pentru 10 deținuți selectați de către conducerea penitenciarului. Banii acordați au fost virați direct în contul de card al respectivelor persoane. De suma primită, beneficiarii își pot achiziționa lenjerie și alimente pentru uzul personal. Gestul Părintelui Mitropolit este cu atât mai impresionant cu cât din cei 10 deținuți, 5 poartă numele Sfântului Proroc Ioan Botezătorul și își sărbătoresc astăzi onomastica.

În continuare Înaltpreasfinția Sa a plecat cu un transport de alimente, în greutate 10,3 tone la Spitalele de Neuropsihiatrie aflate în localitățile din Jebel și Gătaia. Fiecare unitate medicală a primit 5 tone de produse alimentare, reușind în acest fel să completeze de sărbători necesarul de alimente din aceste instituții medicale.

Numele Ioan se traduce în limba română „Dumnezeu este milostiv” sau „Dumnezeu s-a milostivit”. Așadar, cel mai creștinesc mod de a-ți sărbători ziua de naștere sau onomastica este de a te apleca spre nevoile, lipsurile și suferințele semenilor, conform faptelor îndurării trupești consemnate de Sfântul Evanghelist Matei: „Gol am fost şi M-aţi îmbrăcat; bolnav am fost şi M-aţi cercetat; în temniţă am fost şi aţi venit la Mine” (Mt. 25, 36).

Biroul de presă al Centrului eparhial

Citeşte în continuare »
  • 7 Jan 2021
  • 672 vizualizari

Botezul Domnului, sărbătorit în cetatea Timișoarei

La praznicul Botezului Domnului Iisus Hristos, credincioșii timișoreni au participat la Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie de la Catedrala mitropolitană „Sfinţii Trei Ierarhi” din Timişoara. Soborul preoților și diaconilor, format din slujitorii catedralei, a fost condus de Înaltpreasfințitul Părinte Ioan, Arhiepiscopul Timişoarei şi Mitropolitul Banatului. La finalul Sfintei Liturghii, Înaltpreasfinţia Sa, împreună cu soborul slujitor, a oficiat Slujba Aghiasmei celei Mari. După sfinţirea apei, Chiriarhul a binecuvântat credincioşii, stropindu-i cu apă sfinţită.

În cuvântul de învăţătură adresat celor prezenţi, Mitropolitul Banatului a vorbit despre rolul de înaintemergător al Sfântului Prooroc Ioan. „Există în Vechiul Testament un verb care a fost conjugat de toți profeții doar la timpul viitor. Referindu-se la Mesia, toți au spus <<va veni>>. Numai Sfântul Ioan folosește trecutul, spunând  <<a venit>>. Iată ce a însemnat perspectiva Vechiului Tstament până într-o zi ca astăzi. Peste Sfântul Ioan a vărsat Dumnezeu roua harului Duhului Sfânt mai mult ca peste oricare alt profet al Vechiului Testament. Fiind la școala pustiei, Sfântul Ioan a învățat, prin harul Duhului Sfânt, toate cele ce vor veni și vor arăta pe Mântuitorul. Nu a rânduit Dumnezeu ca Hristos să fie arătat lumii de vreun preot de la Templul din Ierusalim sau dintr-o sinagogă, ci de cea mai autorizată voce și trăire din tot Israelul, și anume de Sfântul Ioan. Nimeni în vremea aceea nu a fost credibil să-L poată arăta lumii pe Iisus, Fiul lui Dumnezeu”, a menționat Înaltpreasfinția Sa.

Vorbind și despre sărbătoarea Bobotezei, Mitropolitul Banatului a spus: „Astăzi este marele praznic al botezului Domnului Isus Hristos. Astăzi, mai mult ca oricând, Dumnezeu sfințește apele. Nu mâna mea va sfinți apa, nici busuiocul, ci harul Duhului Sfânt din cer. Apa din vasele special pregătite și așezate pe o parte și alta a catedralei, nu este dintr-un râu, ci este scoasă din pământ de la o adâncime de peste 100 de metri din binecuvântatul pământ al Banatului. Să reverse Dumnezeu har peste apa aceasta, peste toate izvoarele din țara noastră și peste toți cei ce viețuiesc în această minunată țară de la poalele Carpaților”!

După slujba de sfințire a apei, preoţii slujitori au împărţit credincioşilor prezenţi Agheasmă Mare, administraţia catedralei pregătind, în acest an, o capacitate de peste 4000 de litri de apă.

Citeşte în continuare »
  • 6 Jan 2021
  • 443 vizualizari

VIDEO: Mesajul Patriarhului Daniel cu ocazia Anului Nou 2021

Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a transmis un mesaj video cu ocazia Anului Nou 2021.

Patriarhul le urează românilor La mulţi ani! şi le transmite cele mai calde gânduri de sănătate.

„Cu prilejul Anului Nou 2021 vă adresăm tuturor părinteşti binecuvântări, doriri de sănătate şi mântuire, pace şi bucurie, fericire şi mult ajutor de la Dumnezeu în toată fapta cea bună dimpreună cu salutarea tradiţională La mulţi ani!”.

sursa: basilica.ro

Citeşte în continuare »
  • 30 Dec 2020
  • 121 vizualizari

Preotul Pavel Curuți a trecut la Domnul

Cu adâncă părere de rău, aducem la cunoștință că în dimineața celei de-a doua zile a praznicului Nașterii Domnului, 26 decembrie a.c., preotul pensionar Pavel Curuți, de la Parohia Timișoara- Elisabetin a început călătoria spre Împărăția lui Dumnezeu.

Născut în localitatea Iaz, comuna Obreja, județul Caraș-Severin, la data de 12 mai 1951, preotul Pavel Curuți a urmat cursurile Seminarului Teologic din Caransebeș (1966-1971) și ale Institutului Teologic de Grad Universitar din Sibiu (1979-1983).

La data de 5 iulie 1975 a fost hirotonit diacon, iar la 7 iulie preot, de către mitropolitul Nicolae Corneanu, pe seama Parohiei Nicolinț, Protopopiatul Oravița.

În anul 1977 a fost transferat la Parohia Prisaca, Protopopiatul Caransebeș, unde a funcționat până la data de 1 februarie 1989, când a fost transferat la Parohia Caransebeș, cu slujirea la Biserica Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, fostă catedrală episcopală.

După 30 de ani de binecuvântată slujire în parohiile amintite, în anul 2005 a susținut și promovat examenul de selecție pentru ocuparea unui post vacant de preot la Parohia Timișoara-Elisabetin,  Protopopiatul Timișoara II, de unde a ieșit la pensie la 1 octombrie 2016.

De-a lungul îndelungatei sale slujiri pastorale, preotul iconom Pavel Curuți a făcut dovada unei conduite preoțești și familiale pilduitoare, remarcându-se prin realizările sale deosebite pe plan pastoral și administrativ-gospodăresc.

Căsătorit în anul 1974 cu Maria Țăranu (decedată în anul 2003) din localitatea Prisaca, de profesie învățătoare, au avut bucuria de a aduce pe lume două fiice: Maria Lavinia (n.1976) și Florica-Cecilia (n.1977).

În urma unei scurte, dar grele suferințe, preotul Pavel Curuți a plecat la Domnul, regretat de confrații preoți și de bunii credincioși pe care i-a păstorit cu dăruire și în sufletul cărora rămâne ca un părinte blând, răbdător, sfătos, mereu la datorie atât la Sfântul Altar, cât și în scaunul de duhovnic.  

Înmormântarea preotului Pavel Curuți va avea loc luni, 29 decembrie, ora 13:00, în cimitirul istoric Sf. Ioan Botezătorul din Caransebeș.

Din partea Înaltpreasfințitului Părinte Ioan, a Preasfințitului Părinte, Episcop-vicar Paisie Lugojanul și a Permanenței Consiliului eparhial transmitem familiei îndoliate sincere condoleanțe și toată compasiunea pentru pierderea suferită.

Dumnezeu să așeze sufletul părintelui Pavel Curuți în cetele preoților slujitori în ceruri!

Pomenirea sa din neam și neam!


Biroul de Presă al Centrului eparhial

Citeşte în continuare »
  • 26 Dec 2020
  • 1,724 vizualizari

Praznicul Nașterii Domnului, sărbătorit de timișoreni

De praznicul Nașterii Domnului, la Catedrala Mitropolitană „Sfinții Trei Ierarhi” din Timișoara s-a oficiat Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie de către Înaltpreasfințitul Părinte Ioan, Arhiepiscopul Timișoarei și Mitropolitul Banatului, împreună cu un sobor de preoți și diaconi. La slujbă au participat mii de credincioși bănățeni, respectând măsurile igienico-sanitare impuse pentru prevenirea răspândirii noului coronavirus.

După otpustul sinaxei euharistice, Mitropolitul Banatului a rostit un cuvânt de învățătură, în cadrul căruia a vorbit despre iubirea incomensurabilă a lui Dumnezeu față de oameni, Care și-a trimis Fiul în lume, să se nască și să-i răscumpere din robia păcatului.

„Iubirea s-a văzut la crearea lumii și a oamenilor, dar nemărginirea o vedem acum, când Își trimite Fiul în lume să o răscumpere. Omul căzuse în păcat, dar iată că Dumnezeu îi iubește și pe cei păcătoși. I-a iubit și înainte de venirea în lume a Fiului Său, dar și azi, după ce Hristos S-a înălțat la Cer. Fraților, să nu cădeți în deznădejde că Iisus Hristos ne-a părăsit. El este şi acum la cârma Corabiei, a Bisericii, pe care o conduce spre limanul cel liniștit al Împărăției lui Dumnezeu. Hristos l-a iubit și pe tâlharul care era cu El pe Golgota. Și pe tine te iubește, dar arată măcar și tu pocăința tâlharului”!, a spus Întâistătătorul Mitropoliei Banatului.

Citeşte în continuare »
  • 25 Dec 2020
  • 445 vizualizari

Solidaritate și întrajutorare în comunitatea Partoșului, în prag de sărbători

A devenit deja o tradiție ca, la anumite perioade de timp, viețuitorii Mănăstirii „Sfântul Iosif cel Nou” de la Partoș, jud. Timiș și Asociația creștină „Semper Agape”, în colaborare cu numeroasa familie spirituală, formată din oameni inimoși, implicați în viața duhovnicească și în activitatea misionară a acestei comunități, să organizeze, cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Ioan, Mitropolitul Banatului, multiple proiecte sociale și acțiuni umanitare, prin care este evidențiată grija permanentă față de locuitorii din satul timișean Partoș și, mai ales, față de tinerii și persoanele aflate în suferință sau care își duc traiul în condiții de severe privațiuni materiale, având posibilități econimoco-financiare precare.

Biserica Ortodoxă a avut întotdeauna în vedere să exprime dinamica unității dintre slujirea lui Dumnezeu și slujirea oamenilor. O dovadă concretă a acestei slujiri teandrice este și Mănăstirea Partoș din Arhiepiscopia Timișoarei, care, pe lângă programul liturgic zilnic, organizează în mod constant diverse activități filantropice, ce au ca obiectiv slujirea și ajutorarea semenilor, aflați în situații de vulnerabilitate ori afectați de deprivare materială severă sau cu venituri disponibile sub pragul sărăciei.

Astfel, în preajma marelui praznic al Nașterii Domnului, prin contribuția mai multor antreprenori, ONG-uri, asociații, fundații și societăți comerciale, voluntarii mănăstirii, echipați corespunzător, cu mănuși și măști de protecție, au distribuit mii de pachete cu alimente neperisabile, dulciuri și produse igienico-sanitare tuturor localnicilor din Partoș.

De asemenea, nu au fost uitate nici persoanele sau familiile din comunitățile învecinătate, care aparțin grupurilor vulnerabile sau, cu alte cuvinte, care sunt în risc de a-şi pierde capacitatea de satisfacere a nevoilor zilnice de trai din cauza unor situaţii de boală, dizabilitate, sărăcie ori a altor situaţii care conduc la vulnerabilitate economică şi socială.

Totodată, prin implicarea cadrelor didactice și a elevilor de la Școala Gimnazială Nr. 30 din Timișoara, copiii din Partoș au primit, pe lângă alimentele necesare traiului de zi cu zi, pachete personalizate, ce au constat în dulciuri, jucării, rechizite și materiale școlare.

„Evenimentul dedicat copiilor a debutat la mormântul ieromonahului Varlaam Almăjanu, cel care a ajutat enorm această comunitate, unde cei mici au cântat colinde. Apoi, copiii s-au îndreptat, în alai, spre biserica mănăstirii, colindându-l și pe noul stareț, părintele Simeon Stana, care este continuatorul și coordonatorul tuturor activităților ce se desfășoară aici, realizând o punte de legătură între Biserică, mănăstire și asociație”, a spus prof. Ecaterina Chiu, președinta Asociației Semper Agape.

În semn de gratitudine, copiii și tinerii au interpretat un buchet de colinde, prin care au transmis și actualizat inefabila bucurie a îngerilor și păstorilor, generată de nașterea Pruncul Iisus, Dumnezeul-înomenit.

„Sărbătorile prilejuite de Naștera Mântuitorului, Anul Nou și Arătarea Domnului sunt întotdeauna încununate cu simțăminte de bucurie, chiar dacă sufletul nostru este sfâșiat pentru faptul că părintele Varlaam și-a început călătoria către stele. Pe de altă parte, ne bucurăm că foarte mulți oameni și-au îndreptat gândul pentru această comunitate de la Partoș și, mai ales, pentru copiii și vârstnicii din localitate. Aceste mărturii ale lucrării lui Dumnezeu față de noi și față de oameni, precum și faptele iubirii creștine săvârșite aici, la mănăstire, nu pot decât să stârnească mai multă încredințare, curaj și bucurie că, așa cum ni se vestește în aceste zile, <<Dumnezeu este cu noi>>”, a spus arhim. Simeon Stana, starețul Mănăstirii Partoș.

Mănăstirea „Sfântul Iosif cel Nou de la Partoș” este recunoscută pentru implementarea mai multor proiecte culturale, educaționale și social-filantropice, prin intermediul cărora s-a avut în vedere atât conectarea membrilor comunității la o realitate sacră, cât și crearea unor punți de legătură între oameni din diverse medii sociale. În comunitatea de la Partoș, bucuria reînceperii vieții duhovnicești s-a întremat prin numirea arhimandritului Simeon Stana în postul rămas vacant de stareț, după trecerea la cele veșnice, la începutul lunii noiembrie a acestui an, a ieromonahului Varlaam Almăjanu, care a păstorit obștea mănăstirii și credincioșii localității vreme de 12 ani.

Citeşte în continuare »
  • 23 Dec 2020
  • 244 vizualizari

Campanie filantropică în Parohia Giroc

Parohia Giroc din cadrul Arhiepiscopiei Timișoarei a început o campanie care se adresează celor aflați în nevoi materiale și în suferință, mai ales acelor copii pentru care greutățile vieții vin mult prea repede, indiferent că vorbim de lipsurile materiale sau de absența dragostei părintești.

Trăim vremuri grele și tocmai de aceea pr. paroh Marius Șonea, împreună cu tinerii din parohie, a gândit o modalitate prin care să ofere ajutor acestor copii și familiilor acestora.

Asociația Ortodoxă Filantropică „Sfântul Dimitrie ” s-a născut din dragostea și dăruirea cu care enoriașii s-au implicat în toate acțiunile filantropice ale Parohiei Giroc și care s-au dezvoltat tot mai mult, reușind să depășească hotarele comunității și să ajungă la familii cu nevoi din alte localități, precum și la spitale din Timișoara.

De curând, membri asociației au început o campanie de colectare a unor scrisori către Moș Crăciun pe care copiii le-au scris, campanie ce au numit-o „Un copil pentru fiecare”.

Preotul paroh i-a îndemnat pe credincioși să ia câte o scrisoare lăsată la biserică de acești copii și, cu ajutorul unor oameni de suflet, au reușit să identifice detalii despre fiecare copil. În acest fel s-a reușit achiziționarea de haine și încălțăminte nouă pentru fiecare copil în parte. De asemenea, în pachetele pentru fiecare copil s-au regăsit și dulciuri și jucării.

„Dacă punem cu dragoste, Dumnezeu ne răsplătește cu dragoste, iar dragostea se exprimă prin puterea de a te lăsa pe tine pentru celălalt, de a renunța la timpul tău și la problemele tale, măcar un ceas-două pentru a-l avea în grijă pe celălalt! Trăim vremuri grele și cred că e vremea să ne gândim mai mult la cei aflați în nevoi, rugându-l pe bunul Dumnezeu să vă dăruiască tuturor binefăcătorilor milă și putere spre mântuire, a celor dragi și mai ales pentru sufletele care, atunci când primesc ceva nou… e ceva nou!”, a precizat pr. Marius Șonea, parohul bisericii din Giroc.

Voluntari din cadrul parohiei și Asociației „Sfântul Dimitrie ”au contribuit la pregătirea celor 250 de pachete cadou, transformând biserica parohiei într-un spațiu plin de daruri de la Moș Crăciun.

Distribuirea acestor cadouri s-a realizat prin intermediul membrilor asociației care, după ce au împărțit cadourile copiilor din Giroc, s-au deplasat cu mașinile și în alte localități din județul Timiș și Caraș-Severin. 

Citeşte în continuare »
  • 22 Dec 2020
  • 322 vizualizari

Pastorală la Nașterea Domnului – 2020

† IOAN,

Din mila lui Dumnezeu, Arhiepiscop al Timișoarei și Mitropolit al Banatului

Iubitului nostru cler, cinului monahal şi drept-credincioşilor creştini, har, milă şi pace de la Dumnezeu Tatăl, iar de la noi, părintească binecuvântare.


  „Niciodată nu a vorbit un om așa cum vorbește Acest Om.”    (Ioan 7, 46)    


Iubiții mei fii duhovnicești,

După un an plin de încercări care au lăsat tristețe în inimile tuturor, iată, azi răsare Soarele dreptății peste neamul nostru. Praznicul Nașterii Domnului aduce pace și mângâiere în inimile greu încercate ale fraților noștri. Astăzi S-a născut Învățătorul cel Bun, Mântuitorul lumii. În niciuna din cărțile Vechiului Testament nu găsim ca vreunei persoane să-i fi spus cineva: „Bunule Învățător” (Luca 18, 18); pentru iudei doar Legea era bună. Bunătatea desăvârșită este unul din atributele lui Dumnezeu, Căruia ne închinăm noi, creștinii.

Cel Născut azi din Fecioara Maria, în Peștera din Betleem, este Bun ca Dumnezeu desăvârșit, dar absolut bun și ca Om desăvârșit. Hristos întreabă: „Cine dintre voi Mă vădește de păcat?” (Ioan 8, 46), după cum vedem consemnat de către Sfântul Ioan Evanghelistul.

Hristos este „Sfântul” Care, în mod tainic, prin nașterea Sa de la Duhul Sfânt (cf. Luca 1, 35), adică fără păcatul strămoșesc, iar mai târziu, prin viața Sa fără nicio umbră de păcat, va fi „Lumina lumii” (Ioan 8, 12), „Calea, Adevărul și Viața” (Ioan 14, 6). Hristos este Învățătorul desăvârșit al oamenilor şi aceasta o deducem din faptul că mulțimile Îl urmau și-L ascultau: „Și aduceau la El pe toți cei ce se aflau în suferințe (…) și El îi vindeca. Și mulțimi multe mergeau după El” (Matei 4, 24-25). Atunci, cu miile (cf. Ioan 6, 10), azi, Evanghelia lui Hristos luminează cărarea oricărui om ce se îndreaptă spre Poarta Cerului.

Învățătura lui Hristos se adresează și azi tuturor oamenilor, indiferent de condiția lor socială și, fiind plină de harul iubirii Sale, rămâne vie pentru toate timpurile. Învățătura lui Hristos nu poate fi separată de prezența Sa vie în Biserică, prin Duhul Sfânt. Hristos n-a venit în lume ca un teoretician, ci învățătura Sa era împlinită prin fapte, prin exemplul Său, prin Persoana Sa plină de iubire și bunătate.

Logosul a fost în lume de la începutul creației, atât prin rațiunea lucrurilor, cât și prin persoanele umane care, prin rațiunea lor, descoperă lucrarea lui Dumnezeu Cel viu în lume. În Vechiul Testament vedem o prezență mai clară a lucrării lui Dumnezeu în lumea căzută sub povara păcatului. Prin prooroci, Dumnezeu Își trimite mesajul Său, că timpul așteptării oamenilor de a fi izbăviți din robia păcatului și a morții se apropie de sfârșit, că va veni Mesia.

Vechiul Testament este timpul așteptării întru nădejdea venirii în lume a Mântuitorului. Și iată azi, prin acest Praznic Dumnezeiesc, intrăm în Noul Testament, în timpul „plinirii vremii” (Galateni 4, 4), venirea în lume a Fiului lui Dumnezeu, Domnul nostru Iisus Hristos.

Hristos intră astăzi în istorie ca Dumnezeu adevărat și Om adevărat. Hristos sfințește istoria și timpul, dar îl sfințește și pe om. Istoria și timpul nu mai mor, ci intră în plinătatea iubirii lui Dumnezeu. Istoria nu mai rămâne o știință a nefericirii oamenilor, iar timpul se integrează în veșnicie, astfel că mâine este astăzi.

Iubiți fii duhovnicești,

De ce a venit Hristos în această lume?! A venit să caute comoara lui Dumnezeu aici, pe pământ: omul. Omul, comoara lui Dumnezeu, prin păcat a fost furată și ascunsă de moarte în adânc. Însă Dumnezeu n-a îngăduit să-I fie furată comoara pentru veșnicie, ci L-a trimis pe Fiul Său în lume să o aducă în Casa Tatălui Ceresc.

Hristos spune: „Mă duc să vă gătesc loc (….). Ca să fiți și voi unde sunt Eu” (Ioan 14, 2-3).

Taina Întrupării Fiului lui Dumnezeu n-a fost înțeleasă de neamul lui Israel, deși de multe veacuri acest popor a fost pregătit prin profeți. Cu adevărat mare este această taină: „Dumnezeu S-a arătat în trup, S-a îndreptat în Duhul, a fost văzut de îngeri, S-a propovăduit între neamuri, a fost crezut în lume, S-a înălțat întru slavă” (I Timotei 3, 16).

Fraților, cât de nemărginită este iubirea lui Dumnezeu! Iubirea s-a văzut la crearea lumii și a oamenilor, dar nemărginirea o vedem acum, când Își trimite Fiul în lume să o răscumpere. Omul căzuse în păcat, dar iată că Dumnezeu îi iubește și pe cei păcătoși. I-a iubit și înainte de venirea în lume a Fiului Său, dar și azi, după ce Hristos S-a înălțat la Cer.

Fraților, să nu cădeți în deznădejde că Iisus Hristos ne-a părăsit. El este şi acum la cârma Corabiei, a Bisericii, pe care o conduce spre limanul cel liniștit al Împărăției lui Dumnezeu. Hristos l-a iubit și pe tâlharul care era cu El pe Golgota. Și pe tine te iubește, dar arată măcar și tu pocăința tâlharului.

Drept-măritori creștini,

Prin Întruparea Fiului lui Dumnezeu, noi avem în față, de azi, Icoana Dumnezeirii, pe Hristos Domnul: „Acesta este chipul lui Dumnezeu Celui nevăzut, mai înainte născut decât toată făptura” (Coloseni 1, 15). Prin întrupare și dragostea arătată oamenilor am fost zidiţi în Hristos: „Pentru că a Lui făptură suntem, zidiți în Hristos Iisus spre fapte bune, pe care Dumnezeu le-a gătit mai înainte ca să umblăm întru ele” (Efeseni 2, 10).

Iubiților, Mântuitorul vine azi la noi să înceapă în mod văzut lucrarea cea binecuvântată a răscumpărării noastre. Hristos vine aici, la noi, pe pământ, să ne înalțe și pe noi la Cer. Prin Întrupare, Hristos ia de la noi firea omenească și ne oferă firea Lui dumnezeiască, așa cum spune și Sfântul Atanasie cel Mare: „Dumnezeu S-a întrupat, pentru ca noi să ne îndumnezeim”.

Hristos Se face Fiu al Omului, ca pe om să-l facă fiu al lui Dumnezeu: „Căci toți sunteți fii ai lui Dumnezeu prin credința în Hristos Iisus” (Galateni 3, 26). Hristos Se face Fiu al Omului, dar rămâne Fiul lui Dumnezeu, Unicul Fiu al lui Dumnezeu: „Pe Dumnezeu nimeni nu L-a văzut vreodată; Fiul cel Unul–Născut, Care este în sânul Tatălui, AcelaL-a făcut cunoscut” (Ioan 1, 18). Într-o singură Persoană, Hristos unește două naturi: natura dumnezeiască și natură omenească. Prin această tainică unire, Hristos ajunge să fie Dumnezeu adevărat și Om adevărat în același timp. Fiul lui Dumnezeu S-a făcut frate cu noi. Prin lucrarea tainică a Sfântului Duh se săvârșește în sufletul nostru o naștere de Sus, o naștere la o nouă viață, duhovnicească. Despre această naștere de Sus grăiește Hristos cu Nicodim, când îi spune: „Trebuie să vă nașteți de Sus” (Ioan 3, 7). Taina acestei nașteri de Sus se face prin Cuvântul lui Dumnezeu și prin Sfântul Botez. Dobândind acest har sfințitor, prin care se săvârșește nașterea cea duhovnicească, suntem și noi înfiați de Dumnezeu. Odată născuți de Sus, viața cea duhovnicească a harului trebuie să fie plăcută lui Dumnezeu, prin toate cele ce le facem noi aici, pe pământ. Purtăm în noi, în vase slabe de lut, această comoară prețioasă a harului, pe care l-au dobândit și sfinții, dar îl putem pierde prin săvârșirea de păcate grele. În ultimele Sale clipe pământești, Hristos le spune Apostolilor: „Privegheați și vă rugați, ca să nu intrați în ispită. Căci duhul este osârduitor, dar trupul este neputincios” (Marcu 14, 38).

Doamne, nu îngădui să vină peste noi ispite pe care să nu le putem trece, ca nu cumva să se stingă flacăra cea vie a harului primit de noi în Taina Sfântului Botez!

Iubiții mei,

Să mărturisim cu toată credința noastră, cu toată inima noastră, că Cel Născut azi în Peștera din Betleem, Întrupat din Fecioara Maria, este cu adevărat Fiul lui Dumnezeu. Nu vă lăsați înșelați de cei care vă propovăduiesc ura și dezbinarea dintre frați, de cei care nu grăiesc în numele lui Hristos.

Ați văzut că, de multe ori, istoria și-a greșit drumul. Hristos a venit să ne arate Calea prin care ajungem la Tatăl Ceresc: „Nimeni nu vine la Tatăl Meu decât prin Mine” (Ioan 14, 6).

Iubiți credincioși,

Azi, Dumnezeu Tatăl ne oferă ca dar pe Fiul Său, însă din ale Sale brațe nu va lipsi niciodată un dar pentru fiecare dintre noi. Niciodată nu-L vom vedea pe Dumnezeu cu mâinile goale, ele sunt pline de daruri, doar să ne învrednicim să le primim.

Azi, Dumnezeu ne trimite Pâinea vieții, Pâinea cea de Sus, Pâinea nemuririi noastre: „Eu sunt Pâinea vieții; cel ce vine la Mine nu va flămânzi și cel ce crede în Mine nu va înseta niciodată” (Ioan 6, 35).

Să facem în viața noastră astfel încât să conjugăm viitorul la timpul prezent, asumându-ne și prezentul și veșnicia. Ne agățăm de aripa firavă a timpului și nu ne suim pe aripa veșniciei. Timpul se frânge, însă veșnicia este dăinuire în iubirea lui Dumnezeu. Hristos vine azi să ne arate drumul către nemărginire.

Fosta mea zi de mâine va fi ieri.

Mă îndrept spre infinit, spre nemărginit și voi fi într-o zi vecin cu infinitul și mă voi odihni sub aripa infinitului. A îmbătrânit și infinitul așteptându-mă.

Timpul a dăltuit în infinit chipul nostru.

Timpul zugrăvește icoane de sfinți pe care le așază în templul infinitului.

Timpul mângâie și sărută icoanele din templul infinitului.

Timpul are și el vârstele lui.

Timpul a încărunțit de atâta curgere și se pregătește și el să se odihnească în veșnicie.

Așa cum timpul își caută odihna în veșnicie, tot așa iubirea este fecioara care Îl caută în această lume pe Mirele Hristos.

Iubiți frați, Fecioara Maria împreună cu Dreptul Iosif s-au retras într-o peșteră din Betleem și de aici începe drumul lacrimilor. Lacrimile Maicii Domnului vor cădea pe drumul pe care vor fugi în Egipt. Și azi, multe mame își spală copiii în lacrimi; mame izgonite din familiile lor. Să fim și noi alături, în aceste timpuri grele, de mamele care nu au unde să se adăpostească sau nu au cu ce să-și hrănească pruncii.

Iubiți frați și surori în Domnul,

Mulțumesc Bunului Dumnezeu că m-a învrednicit să ajung la frățiile voastre prin cuvântul ce cu dragoste vi l-am scris.

Vă urez din inimă ca Sfintele Sărbători: Nașterea Domnului, Anul Nou 2021 și Botezul Domnului să le aveți cu sănătate, liniște deplină, mulțumire sufletească, bună sporire în toate faptele mântuirii.

Fraților, mărturisiți-L tuturor pe Hristos Cel dăruit nouă de Dumnezeu Tatăl.

Să-i aducem cinstire și Fecioarei Maria care L-a legănat pe ale sale brațe pe Fiul lui Dumnezeu.


Hristos Se naște, măriți-L,

           Hristos din ceruri, întâmpinați-L,

      Hristos pe pământ, înălțați-vă,

        Cântați Domnului tot pământul!


Rămâneți în iubirea Pruncului Iisus. Doamne, Iisuse, și în țara mea se află o peșteră. Rogu-Te, vino să Te naști în ea!


Al vostru al tuturor, de tot binele voitor și rugător către Pruncul Iisus,

† Ioan

al Banatului

Citeşte în continuare »
  • 22 Dec 2020
  • 547 vizualizari