Seară catehetică și mistagogică cu părintele Iulian Nistea de la Paris

 ‘Pasărea măiastră’ a diasporei românești la o ‘masă a tăcerii’ prepascală cu preoții din Timișoara.

Cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Ioan, mitropolitul Banatului, din patria adoptivă a lui Cioran și Brăncuși, urmare a invitației sectorului învățământ al Arhiepiscopiei Timișoarei, în data de 11 martie a.c., la ceas de seară, părintele consilier Iulian Nistea din Paris, a susținut o conferință online în prezența preoților și profesorilor de religie din cadrul eparhiei noastre. Tematica predilect catehetică a întâlnirii a permis abordare unor subiecte importante precum: proiectele NEPSIS cu tinerii români ai diasporei, raportul dintre spiritualitate și cultură, respectiv colaborările bisericii din diaspora cu instituțiile de cultură, mijloacele catehetice moderne în mediul occidental, conferințele și taberele de tineret ale diasporei românești, dar și discuții despre experiențele liturgice mistagogice sau despre spiritualitatea monahală, respectiv despre Sfântul Antonie cel Mare.

În deschiderea evenimentului, părintele Iulian a mărturisit autenticitatea experienței eclesiale a diasporei „oamenii care vin la Biserică, vin cu adevărat”. Dificultățile slujirii preoțești în diaspora au fost subliniate în toate dimensiunile, iar în cel misionar-catehetic, în special extra-activitățile din timpul săptămânii fiind greu de realizat. Frățiile NEPSIS, o inițiativă directă a Înaltpreasfințitului Iosif, arhipăstorul Mitropoliei Ortodoxe Române a Europei Occidentale şi Meridionale, cu sediul în Paris, Franţa, dezvoltă o activitate prolifică în rândul tinerilor încă din anul 2000. De fapt, în Franța, așa cum ne-a mărturisit părintele Iulian, „mitropolia este singura instituție care poate organiza evenimente de cultură de anvergură în diaspora”. În timpul comunismului, a arătat invitatul nostru, „Biserica s-a închis în ea însăși, ne-am pierdut instinctele de a face cateheză”, a trebui să așteptăm 20-30 de ani în acest sens pentru a le redescoperi. Diaspora se confruntă cu o altă laicitate decât în România, spre exemplu nu se face religie în școlile franceze, ba, dimpotrivă, religia este negativ prezentată elevilor. De altfel, cateheza trebuie să înceapă cu noi, cu părinții, în primul rând. Sunt necesare cateheze cu nașii și părinții la Botez și cununie, „catolicii o fac de multă vreme” sublinia părintele Iulian. În Arhiepiscopia Timișoarei, un model catehetic de urmat este cel al părintelui Alin Cuza de la Biserica Martirilor Timișoara, cu proiectul său de cateheze premaritale Nuptialis, despre care ne-a și vorbit într-o scurtă intervenție. Printre metodele catehetice notabile au fost enumerate întâlnirile, o data pe lună, cu părinții copiilor, unde se propun subiecte legate de viața copiilor, școală, propuneri de lectură și îndemnul de a se spovedi și împărtăși cât mai des. De asemenea, la 2-3 luni sunt invitați mai mulți preoți pentru o cateheză după Sfânta Liturghie pe o temă prestabilită, fiind vorba de 20 de parohii în regiunea Parisului și aproximativ 40 de preoți implicați în acest demers.

În ceea ce privește organizarea unor tabere în diaspora, a fost subliniată dificultatea pe care o ridică legislația care implică obținerea unor diplome de nivel IV de la Ministerul Culturii din Franța. Aceste provocări în desfășurarea activităților au determinat organizare unor tabere de copii în țară, patru la număr, inspiraționale însă și pentru preoții din România, care au preluat modelul pentru tabere internaționale. Dar, așa cum observa părintele Iulian, „gustul pentru tabere a scăzut datorită comodității, nu mai vor să doarmă în corturi, să se spele în râu”. Pe de altă parte, Congresul Nepsis organizat pe o insula de lângă Spania, unde a fost abordată ca temă, în cadrul unui seminar cu 40 de tinerii, cateheza pe internet, nivelul de împrăștiere sau risipire pe facebook a revelat o altă realitate. Dintre participanți doar doi aveau facebook, foloseau Instagram, snapchat sau tiktok, „suntem în întârziere… ei sunt înaintea noastră cu mult”. „Nu ai ce cateheză să faci acolo, lucrurile concrete sunt mult mai importante”, mărturisea părintele Iulian, iar aici au intervenit doi părinți tineri ai eparhiei Timișoarei care construiesc din temelie două centre mari de tineret, în parohia Ghiroda părintele Caius Andrașoni, iar în parohia Șag părintele Florin Băran.

Fiind prezent și părintele Daniel Hlodec, profesor la Liceul Teologic Ortodox „Sfântul Antim Ivireanul” din Timișoara, discuția a mers spre o analiză școlilor francize și a dificultăților de limbă ale elevilor români. Lexical familial al acestora conținând un număr limitat de verbe și substantive în limba română, când ies din acest context nu mai reușesc să înțeleagă decât un nivel de cca. 30% din limba română în cadrul unui dialog mai elaborate. În acest sens, treptat, s-a introdus limba franceză și în cult, recunoscându-se, însă, faptul că, pentru cei maturi, devine „dificil să te rogi într-o limbă străină”. Ateismul în liceele franceze, precum și distanțarea specifică adolescenților față de constrângeri canonice de orice fel, l-au determinat pe părintele Iulian să afirme, amintindu-și de propria rătăcire ateistă la vârsta de 14-19 ani, că „nimeni nu va reuși cu adolescenții”. Este nevoie de un parcurs existențial personal, de lectură și de multă răbdare în rugăciune cu aceștia. Nu au colegi creștini, iar „accesul la patimi e mai ușor decât în țară”, însă există și bucurii binecuvântate, specifice vârstei, precum „Balul tinerilor” la care participă sute de tineri, o parte din părinți îi și însoțesc pe aceștia.

Părintele Constantin Jinga a prezentat activitatea cercetașilor de la parohia sa, fiind interest de  asociația similară franceză „Les Scouts et Guides de France”. Le scoutisme în Franța reunea în anul 2016 în jur de 170 000 de persoane, șase mișcări constituie azi La Fédération du scoutisme français.

Prezent din partea Facultății de teologie din Timișoara, domnul profesor Daniel Lemeni a inițiat o discuție legată de o preocupare mai veche a părintelui Iulian Nistea, cea a studiului spiritualității Sfântului Antonie cel Mare. Trăitor pentru scurt timp la Muntele Athos, părintele Iulian s-a dovedit un admirator și practicant al monahismului schitiot și chiliot propus de gheron Iosif Isihastul, de numele căruia se leagă renașterea isihastă a Muntelui Athos. De aici a pornit preocuparea sa pentru stdiul imnografiei cuvioșilor din luna ianuarie, urmată de o încercare de monografie dedicate Sfântului Antonie cel Mare. Exigențele vieții misionare din Paris, însă, l-a determinat pe tânărul teolog de atunci să ia legătura cu maica Eliane Poirot, care a preluat această inițiativă, concretizată în monografia, considerată standard până astăzi și publicată la Peter Lang în anul 2014: „Saint Antoine Le Grand dans l’Orient Chrétien: Dossier Littéraire, Hagiographique, Liturgique, Iconographique”. Dar, precum afirma părintele Iulian, în singurătatea teribilă din pustia modernă se poate trăi o formă creștină primară a unui „monahism citadin” (Paul Evdochimov). Profesorul Daniel Lemeni a adus în discuția funcția acelor apotaktikoi(ai) urbani, monahi situați la marginea sau în mijlocul lumii practicanți ai unui celibate dedicate în Biserica creștină a primelor veacuri.

„Lumea se păgânizează”, acesta fiind gustul amar al experienței creștine în Occident, însă, într-un ton misionar-optimist, invitatul nostru a atras atenția că „vor renaște forme de spiritualitate din primele trei secole creștine”. De fapt, experiența fiului risipitor sau setea de Dumnezeu rămâne în acest deșert postmodern, care se transformă într-un veritabil „bazin de resurse duhovnicești”. În acest context, părintele Marius Ioana, profesor de catehetică la Facultatea de Teologiei din Timișoara și, în același timp, duhovnic al studenților timișoreni, slujitor la Biserica Studenților din complexul studențesc al Timișoarei, a adăugat discuției experiența sa, insistând asupra faptului că „trebuie să identificăm pe tinerii creștini, modul lor de viață, aflându-ne în contratimp cu evoluția rapidă a acestora, trebuind să punem bazele învățăturii de credință cât mai urgent, pentru a avea amintirea fiului rătăcitor și, anume, dragostea Tatălui”. Și părintele Iulian a indicat faptul că „tinerii noștri cresc într-o altă lume, dar vor avea anticorpi ai lumii acesteia care nouă ni se pare acum teribilă,… cei care vor crește vor găsi soluții”. La întrebarea părintelui Caius Andrașoni, „cum poți păstra românismul acolo?”, răspunsul a punctat faptul că „atunci când nu ești la tine casă, depinzi de alții… sunt parohii care nu au reușit; patriotismul e foarte împărtășit pentru coeziunea unei părți a diasporei, pe alții îi deranjează, țara adoptive e țara lor”.

Finalul întâlnirii cu părintele Iulian Nistea s-a lăsat îndelung așteptat datorită armonizării opiniilor și a dragostei comune față de tineri a celor prezenți. Toți invitații la evenimentele organizate în Timișoara au rămas întotdeauna, pe mai departe, prietenii și colaboratorii eparhiei noastre. În acest sens, parohia Comloșu Mare cu tinerii din cadrul grupului de dansuri tradiționale românești au fost invitați la o viitoare întâlnire Nepsis, iar membrii corpului profesoral ai facultății de teologie au adresat o invitație părintelui Iulian de a participa la viitoarele evenimente academice și de misiune pastorală.

Citeşte în continuare »
  • 12 Mar 2021
  • 200 vizualizari

Alimente pentru migranți

Mass-media locală și națională ne informează zilnic că România  a devenit, în ultimele luni, poarta de tranzit a migranților, care în căutarea unei vieți mai bune, încearcă să ajungă în țările Europei de vest.

Veniți din țările aflate în război, greu încercate de sărăcie, aceștia sunt ocrotiți în centrele de azil, acum suprapopulate, unii dintre ei adăpostindu-se însă și în clădiri abandonate, insalubre, unde sunt ajutați de asociații și fundații filantropice și chiar de persoane  cu inimă bună, mai ales cu alimente și îmbrăcăminte.

Arhiepiscopia Timișoarei și Fundația Filantropia Timișoara, coordonate personal de Părintele Mitropolit Ioan, au oferit deja, de mai multe ori,  alimente și obiecte de strictă necesitate pentru acești oameni care suferă de foame și frig.

Ultima acțiune de acest fel, organizată cu purtarea de grijă și cu participarea directă a Înaltpreasfințitului Părinte Mitropolit Ioan a avut loc săptămâna aceasta și s-a concretizat în oferirea a sute de kilograme cu diferite alimente perisabile și neperisabile, migranților ocrotiți în Timișoara, până la clarificarea situației lor.

Întrucât săptămâna viitoare începe Postul Paștilor, îndemnăm părintește pe bunii credincioși să ne implicăm în susținerea eforturilor comune de ajutorare a acestor frați și surori confruntați cu lipsuri și nevoi.

Biroul de presă al Centrului eparhial

Citeşte în continuare »
  • 12 Mar 2021
  • 181 vizualizari

FAMILIA „DE AICI” ȘI DIASPORA – FAMILIA „DE ACOLO”.

Workshop pentru elevii liceeni organizat de sectorul învățământ al Arhiepiscopiei Timișoarei în colaborare cu profesorii de religie și Facultatea de Teologie din Timișoara

În urma consfătuirilor cu profesorii de religie și lansării cu această ocazie a proiectului doamnei inspector Daniel Buzatu – „Cercul de lecturi religioase”, sectorul învățământ al Arhiepiscopiei Timișoarei a venit cu propunerea de a organiza o serie de întâlniri de lucru cu profesorii de religie și elevii liceeni pentru stimularea lecturii și gândirii critice pe margine unor teme de interes în rândul tinerilor. Această inițiativă s-a întâlnit în mod fericit cu probitatea profesorilor de teologie din cadrul Universității de Vest, care, la rândul lor erau în căutarea unor modalități de promovare a învățământului teologic universitar pentru atragerea de studenți în cadrul Facultății de Teologie. Astfel, a fost organizat de către sectorul învățământ un prim worshop explorator cu toți profesorii de religie în data de 18 februarie a.c. cu tema „Inteligența credinței și vocația autentică a creștinului” în cadrul căruia au conferențiat ca invitați profesorul Daniel Lemeni și preot profesor Constantin Jinga. Succesul acestui demers a determinat-o pe doamna inspector Daniela Buzatu să împartă liceele timișene în patru grupe de lucru și, astfel, au fost create în acest sens și patru teme de lucru: trei propuse de centrul eparhial („Dezvoltare personală și maturitate duhovnicească”, „Dumnezeu și știința – credință și cunoaștere” și „Familia și Diaspora”) și una propusă de către Facultatea de Teologie („Libertatea de exprimare și libertatea de credință”, ca un preambul la un viitor simpozion organizat de părinții profesori Cosmin Panțuru și Gavril Trifa). S-a creat ulterior o bază de date cu liceele participante la aceste workshopuri și urmează ca profesorii de teologie să țină legătura cu elevii și profesorii din mediul preuniversitar în vederea organizării unor viitoare întâlniri pe teme de interes pentru promovarea ofertei educaționale a Facultății de Teologie.

În data de 9 martie a.c. a avut loc, așadar, ultimul workshop din cele patru propuse inițial, organizat de către Arhiepiscopia Timișoarei în liceele timișene, urmare a parteneriatului dintre Centrul Eparhial ca inițiator și Facultatea de Teologie din cadrul Universității de Vest și Inspectoratul Școlar Județean Timiș, în calitate de parteneri.

În prima parte a întâlnirii, invitat la dezbatere a fost părintele profesor Marius Ioana care a prezentat o temă legat de „Familie și provocările ei contemporane”. Așa cum a arătat părintele profesor, în timpul prelegerii sale, omul, ființă creată de Dumnezeu după chipul și asemănarea Sa, nu a găsit în toată creația ajutor „de potriva lui”. Însuși Dumnezeu în sfatul treimic afirmă următoarele: „nu este bine să fie omul singur; să-i facem ajutor potrivit pentru el” (Fac. 2,18). Nici în sinele propriu, nici în creație, nici între îngeri, omul nu a aflat ajutor potrivit pentru el. Iată deci, că Dumnezeu va lua din trupul lui Adam, din jurul inimii lui, o coastă din care va face femeie, singurul ajutor potrivit pentru Adam. Față în față cu femeia lui, Adam rostește câteva cuvinte profetice repetate de profeții Vechiului Testament, de apostolii Noului Testament și de Mântuitorul Iisus Hristos: „os din oasele mele”, „carne din carnea mea”, „de aceea va lăsa omul pe tatăl său și pe mama sa și se va uni cu fameia sa și vor fi amândoi un trup” (Fac. 2, 22-24). În rai și în afara raiului, scopul protopărinților noștri este același: desăvârșirea. Însă în acest parcurs, nu de puține ori unitatea familiei a fost afectată. Azi una din trei femei ale lumii este tratată cu violență și unul din doi copii este supus acelorași violențe. Iată de ce reflectăm asupra acestor realități, pentru ca să oferim celor aflați în suferință soluții pentru salvarea lor.

A doua parte a întâlnirii a fost reținută de prestația părintelui Marius Florescu, care s-a adaptat propunerii acestui workshop cu o scurtă prelegere statistică despre „Diaspora – misiune și pastorație în sprijinul românilor din afara granițelor țării”. Tema a fost abordată mai întâi ținând seama de definiția diasporei în general. Apoi, a fost trecută în revistă actualitatea temei din punct de vedere pastoral și misionar, subliniindu-se justețea hotărârii Sfântului Sinod ca acest an 2021 să aibă în centrul atenției diaspora ortodoxă românească. S-a trecut în continuare la dezbaterile care au avut loc în cadrul Sfântului și Marelui Sinod al Bisericii Ortodoxe din anul 2016, care a abordat tema Diaspora ortodoxă, hotărând cu privire la înființarea de Adunări episcopale locale în diferite zone ale lumii. După această parte, s-a făcut o prezentare a felului în care este organizată astăzi diaspora Bisericii Ortodoxe Române, conform unei antologii cu același titlu, tipărită recent la editura Basilica a Patriarhiei Române. Au fost expuse tot acum și câteva date statistice cu privire la numărul eparhiilor, parohiilor, mănăstirilor și slujitorilor Bisericii noastre de peste hotare. În ultima parte a expunerii s-a pus accentul pe organizarea Episcopiei ortodoxe române a Italiei, unde trăiește cea mai mare comunitate de români ortodocși din lume. Aici conferențiarul a dat și o mărturie personală despre slujirea proprie, pentru o perioadă scurtă de timp, la parohia ortodoxă română Roma XI. În încheiere, a fost expus un cuvânt al Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, care sublinia pe lângă necesitatea păstrării unității de neam și de credință și importanța grijii permanente pe care Biserica noastră trebuie să o aibă pentru slujirea lui Dumnezeu și a românilor ortodocși din diaspora.

Cele două prelegeri au fost urmate de o serie de întrebări din partea elevilor prezenți în cadrul acestui workshop.

Mulțumim partenerilor educaționali care au susținut inițiativa organizării acestor întâlniri exploratorii, care s-au bucurat de un real succes și care, cu ajutorul lui Dumnezeu, vor putea continua și într-un viitor apropiat. În același timp, le dorim succes profesorilor noștri de teologie în demersul lor de a ajunge la elevii de clasele XI-XII, pentru a-i convinge de calitatea și oportunitatea studierii teologiei în Timișoara.

Citeşte în continuare »
  • 12 Mar 2021
  • 117 vizualizari

Campania – Prețuiește mama și copilul!

În această perioadă, până pe 25 martie, de Buna Vestire,  ASCOR Timișoara desfășoară campania „Prețuiește mama și copilul”. Aceasta are ca scop sprijinirea materială a  mamelor cu mai mulți copii și a femeilor însărcinate.

    Pentru a veni în întâmpinarea mamelor care au nevoie de produse pentru îngrijirea copiilor am realizat un formular pe care vă rugăm să îl distribuiți cunoștințelor dvs. pentru a ajunge spre completare la cât mai multe mame care au nevoie de sprijin material. 

   De asemenea, vă invităm să ne susțineți în acest demers prin donații în contul: 
RO95BTRLRONCRT0467002701Titular cont: Schausz Theodora Beatrice
Detalii: campanii pro viață.
Pentru mai multe detalii puteți lua legătura cu Maria: 0749465253.

Citeşte în continuare »
  • 11 Mar 2021
  • 75 vizualizari

PĂRINTELE IULIAN NISTEA ȘI „TREZVIA” (NEPSIS) DIASPOREI ROMÂNEȘTI ÎN FRANȚA

Părintele Iulian Nistea (Catedrala Mitropolitană „Sfinţii Arhangheli” din Paris) are o dublă formaţie, matematică şi teologică, dezvoltată între Cluj-Napoca, Sibiu, Bucureşti şi Paris. Studii de masterat (2002-2003) la Institut de Théologie Orthodoxe «St.Serge» din Paris, cu lucrarea „Cultul Sfântului Antonie cel Mare în Orientul Creștin. Investigație istorică” (Le culte de saint Antoine le Grand dans l’Orient chrétien. Investigation historique). Între 2005-2007 efectuează studii la Școala practică de studii superioare – Științe religioase (EPHE-SR, Sorbona) despre Istoria Bisericii și a comunității ortodoxe române din Paris.

Preot cu ferventă vocaţie misionară, conduce diverse reviste, realizează emisiuni radio şi explorează potenţialul publicistic al Internetului. Poet, eseist, traducător, Părintele Iulian moderează de asemenea mai multe grupuri de discuții online și întreține un sit [web] de spiritualitate și literatură (http://www.nistea.com).

Părintele Iulian Nistea este unul dintre cei mai prolifici webmasteri români, autor, în câțiva ani, a peste 15 site-uri de ortodoxie românească. El însuși un fiu rătăcitor, fostul student la matematică e convins acum că și cuvântul mut, în limbaj „html“, poate ajunge la inima oamenilor, via Dumnezeu. S-a născut în 1972, la Alba Iulia. Adolescentul supărat pe Dumnezeu, căutând în Biblie argumentele răzvrătirii, a ajuns, în 2002, preotul romanilor din Paris. Un an și jumătate a trecut prin martorii lui Iehova, baptism… un drum al Damascului.

Părintele Iulian vă așteaptă cu interes întrebările legate de spiritualitatea ortodoxă, dar și de problematicile vremurilor actuale la care ortodoxia poate oferi soluții.

DATA: Joi, 11 martie, ora 20.00 (ora României)

telefon: 0731 004347 – pr. Nichifor Tănase

Citeşte în continuare »
  • 10 Mar 2021
  • 281 vizualizari

Dumnezeu și Știința – Cunoaștere și Credință, un workshop dedicat liceelor timișene

La inițiativă Înaltpreasfințitului Părinte Mitropolit Ioan, Arhiepiscopia Timișoarei, în parteneriat cu Facultatea de Teologie din Timișoara și Inspectoratul Școlar Județean Timiș s-au adresat elevilor de liceu prin intermediul unui al patrulea workshop explorator, dedicat dialogului dintre știință și teologie, având ca scop principal promovarea învățământului religios preuniversitar, precum și prezentarea unei oferte educaționale universitar teologice în cadrul unor întâlniri-dezbateri pe teme recurente cu tinerii liceeni.

Astfel, Joi, 04 februarie a.c., a avut loc o întâlnire, via Google meet, cu doamna profesor Daniela Buzatu, Inspector de Religie la Inspectoratul Şcolar Judeţean Timiş, întâlnire la care, în prezența Preaonoratului Părintelui Consilier Nichifor Tănase, consilier învățământ Arhiepiscopia Ortodoxă Română a Timișoarei, a Preacucernicului Părinte Profesor Constantin Jinga, șeful Colectivului de Teologie Ortodoxă din cadrul Facultății de Litere, Istorie și Teologie a Universității de Vest din Timișoara, respectiv a Preacucernicului Părinte Profesor Adrian Covan, întâlnire la care au participat profesori de religie și elevi liceeni de la următoarele instituții de învățământ preuniversitar:  Liceul Teoretic „Coriolan Brediceanu” din Lugoj, Liceul Teoretic „Iulia Hașdeu” din Lugoj, Liceul Tehnologic „Aurel Vlaicu” din Lugoj, Liceul Tehnologic „Valeriu Braniște” din Lugoj, Liceul Teoretic „Alexandru Mocioni” din Ciacova, Liceul Tehnologic „Sfântul Sava” din Deta, Liceul Teoretic „Traian Vuia” din Făget, Liceul Teoretic din Gătaia, Liceul Tehnologic din Jimbolia, Liceul Teoretic „Ioan Jebelean” și Liceul Tehnologic „Cristofor Nako” din Sânnicolau Mare, Liceul Teoretic „Petre Mitroi” din Biled, Liceul Tehnologic „Sfinții Kiril și Metodiu” din Dudeștii Vechi, Liceul Tehnologic „Romulus Paraschivoiu” din Lovrin și Liceul Tehnologic „Traian Grozăvescu” din Nădrag.

Tema întâlnirii noastre a vizat înrâurirea dintre teologie și știință, fapt pentru care părintele Adrian Covan a prezentat un referat intitulat: Maturitatea dialogului dintre Teologie și Știință, tematică abordată astfel: Deși Biblia nu este, prin excelență, un manual de știință, totuși ea este pe deplin credibilă atunci când tratează subiecte științifice. Vom prezenta în continuare câteva exemple care dovedesc că Sfintele Scripturi sunt în vădită concordanță cu știința și că ea conține informații științifice exacte, depoziții foarte diferite de convingerile oamenilor care trăiau la vremea la care au fost scrise cărțile sacre care compun canonul literar al Bibliei. Prin urmare, universul a avut un început (Facerea 1, 1). În contrast cu învățătura revelată a Scripturii, multe mituri antice afirmă că universul nu a fost creat, ci s-a organizat de la sine din haosul preexistent. Așadar, babilonienii credeau că zeii care au dat naștere universului ieșiseră din două oceane. Potrivit altor legende, universul a apărut dintr-un ou uriaș. Big Bang-ul (engl. Big Bang însemnând marea explozie) este modelul cosmologic superior care explică condițiile inițiale și dezvoltarea ulterioară a universului. Acest tipar cosmogonic este susținut de explicațiile cele mai complexe și corecte din punct de vedere științific. Termenul de Big Bang, în genere, se referă la ideea că universul s-a extins de la o singularitate primordială fierbinte și densă în urmă cu aproximativ 13.6 miliarde de ani. „Teoria Big Bang” este menită să explice apariția materiei, a energiei, a spațiului și timpului, altfel spus a tot ceea ce înseamnă creația văzută. Teoria cu pricina încearcă să deslușească de ce universul se extinde permanent, încă de la momentul începutului, și de ce pare a fi uniform în toate direcțiile. Universul este guvernat neîntrerupt de legi logice și raționale inseminate de Creator, iar nu de capriciile unor entități superioare (vezi Iov 38, 33 și Ieremia 33, 25). Mituri din întreaga lume învățau faptul că oamenii sunt neajutorați în fața acțiunilor imprevizibile și uneori chiar nemiloase ale zeilor. Pământul este suspendat în spațiul gol (Iov 26, 7). Unele popoare din vechime credeau că lumea este un disc plat, susținut de un gigant ori de un animal de mărime consederabilă, precum un taur sau o broască țestoasă. Bazinul hidrologic al Terrei este alimentat de apa evaporată din oceane și din alte surse, care apoi cade pe pământ sub forma ploii, a zăpezii sau grindinei (cf. Iov 36, 27; Isaia 55, 10 și Amos 9, 6). Grecii antici credeau, însă, că râurile erau alimentate de apele unui ocean subpământean,  idee care a persistat până în secolul al XVIII-lea. Lanțurile muntoase terestre se înalță și coboară, munții de azi fiind odinioară sub apele oceanului (Psalmul 103, 7 și 9). Totuși, unele mituri relatează faptul că munții au fost creați în forma lor actuală de zei. În final, putem aminti faptul că, potrivit preceptelor biblice, normele de igienă sunt date pentru protejarea sănătății particulare sau colective. Legea dată poporului Israel conținea prevederi precise cum ar fi: spălarea după atingerea unui cadavru, izolarea în carantină a persoanelor cu boli contagioase ș.a. (Leviticul 11, 28 și Deuteronomul 23, 13).

În cea de-a doua parte a întâlnirii, părintele Nichifor Tănase a prezentat o temă legată de Filosofia minții și limitele cunoașterii umane. Domeniul filosofiei minții s-a dezvoltat prin inputuri venite din domenii conexe, precum informatica teoretică și științele cognitive. Nu s-a petrecut însă nici-o dezbatere reală între acest domeniu și complexitatea și vitalitatea teologiei filocalice, respectiv antropologia părinților neptici. Acesta este, de fapt, scopul prezentării mele, anume acela de a trasa liniile unui dialog între filosofia minții și metafizica patristică a nous-ului, având ca partener de dialog, în acest demers, logica lui Kurt Gödel și spiritualitatea evagriană. Potrivit teoremei lui Gödel de incompletitudine, mintea nu-și poate înțelege propriul mecanism. Pentru el mintea umană nu e reductibilă la creier, ea nu e numai și numai mentală. Gödel credea într-o lume spiritual și nesubiectivă care le transcende și pe aceea fizică a senzațiilor și pe aceea conceptuală a gândirii. Mintea e capabilă să perceapă direct mulțimile infinite, astfel, scopul final al acestei gândiri, ca și al întregii filosofii, e percepția Absolutului. Când Platon a putut să perceapă deplin Binele, filosofia sa a luat sfârșit. S-au făcut trimiteri la note de lectură din Piergiorgio Odifreddi, Dumnezeul logicii. Viața genial a lui Kurt Gödel, matematicianul filosofiei, traducere Liviu Ornea(Iași: Polirom, 2020). Astfel, prima dovadă a unui interes teologic din partea lui Gödel e o conversație dintre el și Carnap din 13 noiembrie 1940, menționată în jurnalul acestuia din urmă. Gödel îi propusese să dezvolte o teorie formală a metafizicii care să includă și conceptele de Dumnezeu și de suflet. Gödel nu era deloc de accord cu devalorizarea metafizicii întreprinsă de positivism (Hume, Kant, Frege și Carnap). Într-o discuție cu Wang, el afirma că „simplul fapt că ar fi posibil să nu existe destui neuroni pentru a îndeplini toate funcțiile minții introduce o component empirică în problema minte-corp”. Iar în conversația din 1976 cu Hao Wang a precizat: „Dumnezeul lui Spinoza e mai puțin decât o persoană. Al meu e mai mult, pentru că Dumnezeu nu poate să fie mai puțin decât o persoană…”. Gödel credea că sufletul uman este nemuritor și că într-o zi știința va dovedi acest lucru. Eroul său în filosofie era Leibniz.

La această prezentare au venit întrebări diverse, precum: Ce este viața?; Ce este omul duhovnicesc?; Problema singurătății într-o lume a conectivității;, Experimentul Copenhaga (școala din Copenhaga anulează distincția dintre materie, conștiință, spirit); vârstele matusalemice ale primilor oameni; energiile cosmice și energiile necreate din teologie; problematica trupului ca materie însuflețită (basar); sfârșitul lumii; Hristos și timpul (șase ore pe cruce); constanta Planck sau „cuantumul de acțiune” (6.624×10-34 jouli pe secundă), cea mai mică cantitate de energie existentă în lumea fizică și „zidul temperaturii” (1032 grade) o frontieră de căldură extremă dincolo de care fizica noastră se prăbușește, au demonstrat limetele fizice ale cunoașterii umane.

Sesiunea de dezbateri care a urmat prezentării referatelor a conținut și întrebări venite din partea elevilor participanți și chiar unele mențiuni relevate din partea unor profesori de religie, care au indicat faptul că întâlnirea s-a dovedit a fi un real succes. Fără o conștiință care să fie martora lui, universul nu poate exista. Noi suntem însuși universul, viața lui, conștiința lui.

Citeşte în continuare »
  • 10 Mar 2021
  • 110 vizualizari

Sprijin pentru Spitalul CFR din Timișoara

În contextul evoluției situației epidemiologice actuale la nivelul jud. Timiș, a numărului crescut de persoane infectate cu noul coronavirus, cu forme medii și severe, Arhiepiscopia Timișoarei, prin sectorul Social-Filantropic și prin implicarea directă a Înaltpreasfințitului Părinte Ioan, Mitropolitul Banatului, vine, din nou, în sprijinul unităților medicale timișene, aflate în lupta pentru combaterea și reducerea efectelor pandemiei Covid-19.

Astfel,  marți, 9 martie, Spitalul C. F. Timișoara (Spitalul CFR) a primit peste 350 de lenjerii de pat de unică folosință, necesare pacienților pozitivi SARS-CoV-2 din cadrul secției clinice suport Covid-19. Lenjeriile de pat din material textil au fost confecționate de monahiile de la Centrul eparhial din Timișoara, ca expresie a solidarității cu cei aflați pe patul de suferință.

Ajutorul umanitar de astăzi se înscrie în seria acțiunilor filantropice întreprinse de Arhiepiscopia Timișoarei de la începutul pandemiei, în vederea sprijinirii personalului medico-sanitar și a celui auxiliar, precum și pentru combaterea crizei de sănătate publică provocată de coronavirus.

Citeşte în continuare »
  • 9 Mar 2021
  • 126 vizualizari

Instalare noului preot paroh al parohiei Ictar- Budinț Protopopiatul Lugoj

În Duminica Înfricoșătoarei Judecăți, din încredințarea Înaltpreasfințitului Părinte Mitropolit Ioan, a avut loc instalarea noului preot paroh, Samtion Nicu Daniel, la biserica parohiei Ictar-Budinț din protopopiatul Lugoj.

Soborul de slujitori a fost alcătuit din protopopul Ionuț Viorel Furdean, părintele Samtion Nicu Daniel, noul preot paroh și părintele Ioan Petru Pana preot paroh la  parohia Românești, protopopiatul Făget.

După săvârșirea Sfintei Liturghii, părintele protopop l-a prezentat credincioșilor pe noul preot paroh,  Samtion Nicu Daniel, un preot cu o frumoasă cultură teologică care a activat până acum în eparhia Severinului și Strehaei, la parohia Jiana, protopopiatul Vanju Mare.

Părintele protopop  i-a înmânat noului preot paroh, Sfânta Evanghelie, Crucea și cheile bisericii, ca simbol al slujirii preoțești în noua parohie, după care a transmis tuturor binecuvântarea Înaltpreasfințitului Mitropolit Ioan, Arhiepiscopul Timișoarei și Mitropolitul Banatului.

A urmat un cuvânt de mulțumire din partea părintelui paroh pentru ajutorul primit de la Dumnezeu, totodată, acesta a mulțumit Înaltpreasfințitului Mitropolit Ioan pentru încrederea acordată, părintelui protopop pentru cuvintele de încurajare și tuturor credincioșilor pentru frumoasa primire.

În parohia Ictar-Budinț, protopopiatul Lugoj se întâlnesc doua biserici, întrucât parohia este formată din unirea a doua sate, Ictar și Budinț. Ambele bisericii au hramul Sfântului Mare Mucenic Gheorghe.
Bisericile existente s-au construit în anul 1866, respectiv 1909.

Parohia Ictar-Budinț are un număr de 98 de familii cu 197 de credincioși.

Urăm noului preot paroh o păstorire frumoasă și multe împliniri duhovnicești în parohia încredințată spre păstorire.

Citeşte în continuare »
  • 9 Mar 2021
  • 347 vizualizari

Instrumente și tehnici digitale în predarea disciplinei Religie

           ,,Pentru a te „sincroniza” cu o lume aflată în continuă mișcare, trebuie să fii întotdeauna cu un pas în fața ei.,, Sunt pe deplin încredințată că și colegii mei, profesorii de Religie, s-au adaptat, cu succes, la acest sistem de predare-învățare-evaluare on-line.

     Când ne gândim la învățământ în varianta on-line, ne gândim la divice-uri, platforme, aplicații și integrarea lor în procesul de educație. Elevii vor adera la comunicări interactive, cu informații interesante și atractive. Cum facem să captăm atenția elevilor? Trebuie să ne implicăm activ in desfășurarea lecțiilor. Pentru pregătirea unei lecții online trebuie să ținem cont de două aspecte: pregătirea lecției și a conținuturilor. Nu trebuie să uităm nici de ,,conexiunea,, dintre elevi și profesori care să faciliteze participarea activă la lecție, înțelegerea noțiunilor și, particularizând, la disciplina Religie, avem ca obiectiv   formarea deprinderilor și practicilor religios-morale.

      Activitatea realizată în cadrul Cercului pedagogic I, denumită ,, Platforme și aplicații digitale folosite în predarea on-line la disciplina Religie,, de către profesorii Școlii Gimnaziale nr. 24 din Timisoara: Nica Septimia, Văran Narcisa, Gorbănescu Dan și Georgevici Dan,  sub îndrumarea doamnei profesor Daniela Liliana Buzatu- Inspector Școlar pentru disciplina Religie , avându-l ca invitat pe pr. dr. Nichifor Tănase, Consilier învățământ al Arhiepiscopiei Ortodoxe a Timișoarei, desfășurată în data de 3 martie 2021. Această activitate a fost un schimb de bune practici în accesarea resurselor necesare sistemului on-line descoperite ,,la un click distanță,,. Au fost prezentate platforme și aplicații utile în predarea online, folosind aplicațiile Bookcreator și Prezentări Google, punând la dispoziția profesorilor tutoriale și exemple de materiale ce pot fi create cu ajutorul acestora: Bookcreator, Coogle, Iriun, Flipsnack, Nearpod, Liveworksheets, Platforma red-religie.ro etc.

       Trebuie amintit și sprijin educațional oferit de Patriarhia Română în pandemie prin emisiunea Ora de Religie  realizată de Trinitas TV și rubrica       „3 Minute din Ora de Religie”, cu suport vizual animat,  difuzată în cadrul emisiunii Universul Credinței de la Televiziunea Română.

        În contextul actual, viața ne arată zilnic fațete noi, provocatoare, ne testează puterea de adaptare și capacitatea de a răspunde rapid în cele mai neașteptate situații. Multe variabile, puține constante, totuși, unul dintre aspectele cu care ne confruntăm cu toții este faptul că tehnologia este parte a vieții noastre, a tuturor, iar copiii sunt atrași în mod deosebit de mediul digital – dinamic, colorat, interactiv. Am constatat, cu bucurie, că majoritatea  profesorilor de Religie  sunt pregătiți pentru susținerea cursurilor online, deoarece ei se formează continuu cu sau fără sprijin. Cu alte cuvinte sunt oameni dedicați meseriei, pregătiți şi interesați de perfecționare.

       Fără pretenția de a fi epuizat problematica noii filosofii pedagogice impuse de o situație limită, profesorii de Religie sunt acum provocați să se adapteze rapid și să transmită un mesaj important elevilor: învățarea continuă dincolo de școală și cu instrumente online accesibile tuturor, dar și cu multă determinare, putem face progrese împreună și, mai mult decât oricând, putem încuraja elevii să învețe și să lucreze independent.

       Aceştia trebuie să îmbine metodele clasice cu cele moderne, să nu se omită duhul şi trăirea necesare orei de religie, neuitând că bătălia se dă pentru sufletul unor copii.

       Doamna inspector a tras concluziile activităţii susţinând importanţa unor astfel de lecţii din care cadrele didactice pot învăţa unele de la altele şi în care îşi pot împărtăşi experienţe, prin punerea în valoare a acestor platforme digitale, dar fiind fideli textului religios, care unește generații și pune bazele în munca cu inimile tinerilor.

      Toată această perspectivă presupune mai mult timp de pregătire și un efort mai mare de coordonare pentru profesori. Chiar dacă nu va putea fi recuperată integral interacțiunea din clasa fizică , exemplele reușite ale celor care aplică aceste măsuri arată că oricât de anevoios, procesul este fezabil, cu motivație și multă răbdare.

       Tehnologia în educație poate deschide uși către noi experiențe, noi descoperiri și noi moduri de învățare și colaborare, însă  nicio tehnologie nu poate înlocui profesorii talentați și inspirați.

                                                                                    PROF. NARCISA VĂRAN

                                                                 Școala Gimnazială Nr.24, Timișoara

Citeşte în continuare »
  • 9 Mar 2021
  • 100 vizualizari

Expoziția „Virtute, îngeri și lumină”, la catedrala mitropolitană

La Muzeul Catedralei mitropolitane din Timișoara va avea loc expoziția de artă vizuală intitulată „Virtute, îngeri și lumină” în perioada 12 martie – 16 aprilie. Vor expune artiștii Daniela Areta Voștinar – grafică computerizată, Angelica Chici – ceramică și Lucia Preda – tehnică mixtă.

Evenimentul este organizat de Arhiepiscopia Timișoarei în colaborare cu Uniunea Artiștilor Plastici din Timișoara – filiala din Timișoara.

Expoziția poate fi vizitată din 12 martie și până la data de 16 aprilie, de marți până sâmbătă între orele 10 și 17.  

          Daniela Areta Voștinar – grafică computerizată

Tablourile prezentate în expoziția „Virtute Înger Lumină”, sunt o serie de 12 lucrări de grafică computerizată, intitulate Palimpsest, individualizate printr-o numerotare de la 1 la 12.

          Palimpsest, este o hârtie densă, de pe care s-a șters scrierea inițială, pentru a fi rescris, un alt mesaj, un alt text sau imagine, dar pe care se poate întrezării scrierea originară.

          Pe baza aceasta am creat doisprezece imagini, reprezentând sfinți și simboluri religioase, folosind fragmente și detalii de elemente, care se suprapun, se contopesc, se amestecă, se dezvăluie sau se ascund vederii, dar care fac trimitere către sfântul sau simbolul evocat.

          Fiecare lucrare beneficiază de elemente comune, care se regăsesc în fiecare din cele doisprezece lucrări, evident și elemente specifice, care ajută la decriptarea imaginii.

          Elementele comune sunt:

          Floarea vieții – care deține un simbol secret prin care se poate descoperii cel mai important și sacru model din univers, sursa a tot ce există, simbolizând viața, continuitatea, perfecțiunea Creației.

          Împletitura – ca element decorativ, de legătură sau demarcație în pictura bisericească, simbolizând dimensiunea eternă a universului, dar și o viață fără de sfârșit.

          Vălul sau aburul – care ascunde sau lasă vederii părți, prin care cel ce caută, poate descoperii calea spre înțelegerea valorilor care contează.

          Fragmente de text – fragmente de rugăciuni, sau câteva cuvinte care descriu părți de viață, sau evocă întâmplări esențiale din gândirea sau faptele sfântului prezentat.

          Un element comun și în același timp diferit, pentru fiecare lucrare, este icoana, o imagine evanescentă, delicată, transparentă, emblematică, evocatoare, care prin acest fel, răzbate, devenind o prezență permanentă, imposibil de șters, sau de uitat, sau mai rău de distrus.

          Elemente specifice, vegetale, sunt:

          Frunze de gingo – copacul de gingo, datorită vitalității și frumuseții sale mai este denumit Copacul lui Dumnezeu, fiind considerat totodată un arbore al vieții.

          Euphorbia milli – o plantă de cactus, rezistentă și delicată în același timp, având denumirea populară de Coronița lui Isus.

          Caprifoiul – mâna Maicii Domnului, planta cu o importantă forță vindecătoare, ajutor pentru sănătatea noastră.

          Elementul principal pentru fiecare lucare, am menționat, este, icoana.

          Palimpsest 1 – o reprezentare simbolică în iconografia bizantină pentru Dumnezeu Tatăl, este mâna care binecuvântează, evident mâna dreaptă.

          În Grecia această reprezentare se găsește în mozaicul mănăstirii Daphni din Attica, în scena Botezului Domnului, unde din cer apare o mână – stângă – care binecuvântează.

          Tot în Grecia, mănăstirea Hosios Loukas, are un mozaic care prezintă aceași scenă a Botezului Domului, dar mâna apărută dintr-un nor, este cea dreaptă. Aceasta este imaginea redată în lucrare, alături fiind textul din Scriptură ”Trimite mâna Ta din înălțime” (Ps. 144,7).

          Palimpsest 2 – simbolurile folosite fac trimitere la Fiul Domnului – Isus Cristos – inițialele numelui împreună de cuvântul grecesc nika, mesaj care se traduce ”Isus Cristos biruiește”, alături de o imagine a unei cruci – ancoră. În perioada romană, primii creștini, foloseau ancora, ca un simbol discret, ascuns, pentru imaginea crucii, asemănarea ancorei cu crucea devenind un puternic simbol creștin de îmbărbătare întru credință.

          Rugăciunea inimii întregește evocarea Mântuitorului.

          Palimpsest 3 – Rugul aprins – este o icoană care o cinstește pe Maica Domnului, care rămâne nevătămată de focul mistuitor, demonstrând și în acest fel, capacitatea de protecție cu care este înzestrată, alături de un fragment din Imnul Acatist la Rugul Aprins, Iconul 1.

          Palimpsest 4 – Sfânta Ana, a dat dovadă de credință și răbdare, care timp de aproape 45 de ani a înălțat rugi, pentru a fi binecuvântată cu un copil, totodată admițând că acest lucru ar putea să-și găsească realizarea doar prin voia Domnului.

Palimpsest 5 – Sfânta Paraskevi de la Roma, care a preferat să-și jertfească frumusețea, decât să renunțe la credință, purtându-și ochii scoși, într-un bol.

          Palimpsest 6 – Sfântul Pantelimon, ocrotitor al medicilor și al celor care prin activitatea lor ajută la vindecarea bolilor și alinarea nevoilor, are în permanență o cutie cu doctorii.

          Palimpsest 7 – Sfântul Apostol Andrei, ocrotitorul României, cel dintâi chemat, frate mai mic al lui Simon Petru, devenit Apostolul Petru. Cel care plecat în lume, după moartea Mântuitorului, a ajuns pe teritoriul țării noastre, creștinând cu ușurință pe înaintașii noștri, poate și datorită faptului că dacii aveau un singur zeu la care se închinau, Zalmoxe.

          „Am aflat pe Mesia” sunt cuvintele lui, de o importanță deosebită, pentru că astfel el declară clar, veridicitatea lui Isus. A fost răstignit pe o cruce în formă de X.

          Palimpsest 8 – Arhanghelul Mihail, cel dintâi dintre îngeri, spijinul și ocrotitorul neamului omenesc, dar care prin cuvintele ”Să luăm aminte” a reușit să oprească și căderea îngerilor.

          Palimpsest 9 – prorocul Daniel, tânărul care se trage din seminție împărătească, deși rob al lui Nabucodonosor, datorită priceperii sale în treburile judecătorești, evită nedreptățile, cu înțelepciune și bună credință, devine sfătuitor al împăratului Babilonului. În ciuda celor care îi doreau pieirea, a preferat să se roage și să mărturisească pe Dumnezeu, deși acest lucru a dus la aruncarea sa în groapa cu lei.

          Palimpsest 10 – Sfântul Mare Mucenic Areta, povățuitor creștin, care a adus slavă Domnului, și atunci când a fost tăiat, împreună cu ceilalți 340 de sfinți mucenici.

          Palimpsest 11 – Chi – rho, monograma lui Iisus, simbol creștin timpuriu, esență și totodată mărturisire a credinței creștine.

          Palimpsest 12 – Sfântul Anton de Padova, cel mai des reprezentat în picioare, cu pruncul Isus în brațe, și cu un crin. Protector al copiilor, dar și al femeilor și al celor săraci. Prin tot ce a făcut, a fost desemnat ca un sfânt universal, primind mulțumiri, în toate limbile pământului.

Angelica Chici – ceramică

O parte sunt icoane și lucrări inspirate din ornamentica bizantină. Am lucrat in tehnica veche, adică  pigmenți amestecați cu emulsie de gălbenuș de ou, gama cromatică restrânsă, adică: ocru, brun, roșu de cinabru, alb și negru de viță de vie.

Albastru am obținut amestecând alb cu negru de viță de vie, iar verdele prin amestecul de ocru cu negru de viță de vie. Suportul este din material lemnos grunduit, cu excepția a trei piese care au ca suport material textil .

Doua piese au dimensiunea de 80/60, pe blat de material lemnos, prima având ca titlu „Adam și Eva alungați din Rai”, a doua se numește „Adam lucrând pământul”. Faptul că au ieșit din ascultare gustând mărul din Pomul Cunoașterii Binelui și Răului i-a adus pe primii oameni creați de Dumnezeu pe Pământ, unde prin trudă au trebuit să-și câștige existența și pâinea cea de toate zilele. Am încercat să spun că mila Domnului a făcut ca odată cu ei să lase să treacă din Rai pe Pământ și albina. Albina truditoare care întreține viața.

O icoana care este pictată pe un lemn de esență exotică- meranti reprezentându L pe Iisus Hristos pe Tronul Slavei înconjurat de cele nouă cete îngerești.

Cele trei lucrări de pe material textil sunt: interpretarea unui ornament bizantin,  a doua, pe același tip de suport reprezintă o biserica cu cupolă, la care prin piatra de la fundație curge sânge. Este sângele care curge din rănile pe care Biserica le primește astăzi de la cei care își întorc fața de la ea și de la Dumnezeu. 

 Cealaltă parte este formată din lucrări de ceramica, respectiv aplice smălțuite si vase.

Vasul este o piesă care prin  simbolistica sa  face trimitere directă la Maica Domnului, la Paharul de Împărtășanie, unde se întâmplă Marea Taină a transformării vinului în Sângele Domnului .

Lucia Preda – tehnică mixtă

Structura ideatică a temei de față, se lansează incoativ, către a da vizibilului și altceva, un altceva ce vine din grandioasa lume a spiritului, către ideea de frumos, către ideea de virtute, către valori cultivate de secole….

Obiectivul imuabil al căutărilor proprii, este fizionomia, chipul, prin ceea ce conferă, contemplându-l, și care particularizat, îi pot fi atribuite roluri ce posedă continuități între trecut și prezent, precum chipul mamei, pentru care există arhetipul Fecioarei Maria. Ea este curăția lumii cum o numește Biserica, este maternitatea eternă. Sfânta Maria este cea care desăvârșește interacțiunea omenescului și dumnezeiescului, sădind arhetipul ființei umane îndumnezeite, arhetipul fratelui, al Mântuitorului nostru, Iisus Hristos, criptat în pentagrama YHWH, este Cel care vindecă, este Fiul lui Dumnezeu.

Omul creștin, etern impresionat de povestea vieții lui Hristos, a fost guvernat de curiozitatea aflării fizionomiei lui, dar cum nici Biblia nu oferă o descriere fizică cristică, imaginația a fost un substitut al documentației. Astfel, chipul lui Iisus avea să fie reprezentat mult în iconografie, modelul fiind adesea cel al sacrificiului, cu ochii închiși și capul plecat, imagine ce transmite plinătatea simbolică a misiunii desăvârșită pe pământ. Dar chipul este redat și portret: prelung, înconjurat de barbă și plete închise la culoare, cu trăsături regulate și armonioase, cu ochii într-o cromatică luminoasă, calzi, pătrunzători.

Până la clasificarea arhetipală, omul mereu motivat de setea căutării genezei, își desăvârșește spiritul, prin puterea semnificației simbolice, pornind de la mesajul biblic creaționist: Dumnezeu a făcut pe om după chipul Său, l-a făcut după chipul lui Dumnezeu, parte bărbătească și parte femeiască i-a făcut. Pornind de la acest simbol, se naște tendința însușirii unei idei ce aspiră către programarea unei reflecții cu rol de referință, aceea de a-I fi atribuit autorității divine, rolul creatorului de chipuri, primul care ne-a însemnat pe noi oamenii printr-o fizionomie specifică, animând astfel prin transpunere, prin alcătuire imagistică, chipul creației.

În Filipeni 2:5, chipul lui Iisus, reflectă identificarea gândului cu asemănarea, înțelese drept chip și spirit.: „El măcar că avea chipul lui Dumnezeu, totuși n-a crezut ca un lucru de apucat să fie deopotrivă cu Dumnezeu, ci s-a dezbrăcat pe Sine Însuși și a luat un chip de rob, făcându-se asemenea oamenilor. La înfățișare a fost găsit ca om. S-a smerit și s-a făcut ascultător până la moarte și încă moarte pe moarte”.

Să facem un om după după chipul Nostru, după asemănarea Noastră, nu este doar asemănarea morală cu Dumnezeu, a simbiozei emoțiilor, sentimentelor, a conștiinței de sine, ci și chipul înfățișat de către Iisus, fiul Său, așadar, chipul mântuirii, arhetipul fiului și al fratelui, întrupare motivată de trinitate, în care Dumnezeu se vrea pe Sine, Tatăl și Fiul, simbolul iubirii, al Duhului Sfânt.

Lemnul și sticla, două reprezentații clasice, mi-au fost ghid în aceste creații, ca și isocronia, prin acesta din urmă, gândind că fiecare linie care unește punctele egal depărtate în timp, de un punct dat, acel punct care este începutul, divinul etern din noi, de pretutindeni, mă va ajuta întru simbolizarea robului, a complexității arhetipale …

O introspecție amănunțită a lucrărilor, posibil că nu ar eluda pasiunea și frământările interioare, cu încercările reîntoarcerii sinelui către tipul arhetipal, dar ar degaja privitorului, impresia redării schematice a mesajului artistic. Reprezentările, incumbă un limbaj artistic al căutărilor, redate într-adevăr schematic, într-o cromatică ce justifică lumina pe drumul liniei, metafora imaginii isocronice, al inspirației divine, un izvor ce conferă timidul mimesis estetic, în periplul axios al aflării.

Citeşte în continuare »
  • 9 Mar 2021
  • 136 vizualizari