Primăria Municipiului Timișoara,organizează între 4 și 8 iulie, la Teatrul de Vară din Parcul Rozelor,  o nouă ediție a Festivalului Inimilor.

La Centrul eparhial din Timișoara, a avut loc la începutul acestei săptămâni, prezentarea Proiectului de diagnoză a degradărilor și de propunere a unor metode de restaurare a bisericilor de parohie și mănăstirești din cadrul Arhiepiscopiei Timișoarei.  

Duminică, 1 iulie 2018, biserica cu hramul ,,Sfântul Apostol Andrei”, a Parohiei Arad – Micalaca Nouă, zona 300, a fost târnosită de un sobor de trei ierarhi ai Bisericii noastre. Slujba de târnosire a fost săvârșită cu începere de la ora 9:00, de către Înaltpreasfințitul Părinte Ioan, Mitropolitul Banatului, alături de Înaltpreasfințitul Părinte Timotei, Arhiepiscopul Aradului și Preasfințitul Părinte Emilian Crișanul, Episcop vicar al Arhiepiscopiei Aradului. Slujba de târnosire a fost oficiată după toate regulile Bisericii Ortodoxe, adică, a fost unsă în exterior cu Sfântul şi Marele Mir, în piciorul Sfintei Mese au fost puse Sfinte Moaşte de Sfinţi Mucenici, Documentul de Sfinţire, semnat de întreg soborul, Sfânta Masă a fost spălată cu apă de trandafiri şi unsă cu Sfântul şi Marele Mir, iar în cele patru colţuri ale Sfintei Mese au fost puse icoanele celor patru Sfinţi Evanghelişti: Matei, Ioan, Luca şi Marcu.

După slujba de sfințire Înaltpreasfințitul Părinte Ioan împreună cu soborul de ierarhi și cu un sobor de preoți și diaconi a săvârșit Sfânta Liturghie în biserica nou sfințită. La sfânta slujbă au fost prezente autorități centrale, județene și locale și foarte mulți credincioși, precum și copii și tineri.

În cuvântul de învățătură adresat mulțimii de credincioși, Mitropolitul Banatului a prezentat învățăturile ce se desprind din Evanghelia de la Matei cap. 8, 28-34, unde Sfântul Evanghelist ne prezintă minunea săvârșită de Mântuitorul Iisus Hristos privind vindecarea celor doi demonizați din ținutul Gadarei.

După cuvântul de învățătură, Înaltpreasfințitul Părinte Timotei, a mulțumit Înaltpreasfințitului Părinte Ioan pentru toată osteneala și pentru participarea la acest eveniment important din viața comunității arădene. Totodată, Chiriarhul arădean a făcut o paralelă între misiunea făcută de Sfântul Apostol Andrei pe teritoriul patriei noastre și târnosirea acestei biserici în Anul Centenar, amintind contribuția pe care au adus-o arădenii pentru înfăptuirea Marii Uniri de la 1918.

În semn de înaltă apreciere și prețuire pentru activitatea pastoral-misionară și pentru jertfa adusă la construirea acestei frumoase biserici, pusă sub ocrotirea Sfântului Apostol Andrei, preotul iconom stavrofor Gheorghe Oprea, a primit din partea Înaltpreasfințitului Părinte Timotei, un Hrisov de mulțumire, citit în fața tuturor de către Părintele Flavius Petcuț, Protopopul Aradului.

Răspunsurile liturgice au fost oferite de corul parohiei dimpreună cu cântăreții de la strană.

La final, Părintele paroh Gheorghe Oprea a mulțumit celor trei ierarhi bănățeni, autorităților locale și centrale, precum și tuturor credincioșilor prezenți și celor care au contribuit la zidirea acestei frumoase biserici.

Credincioșii au avut posibilitatea să intre și să se închine în Sfântul Altar pe tot parcursul zilei.

Luni 2 iulie, de sărbătoarea Sfântului Ioan Maximovici, arhiepiscop de Shangai și San Francisco, capela din cadrul Spitalului de psihiatrie din Jebel și-a sărbătorit hramul.

Centrul Educativ-Misionar „Sfântul Iosif cel Nou de la Partoș”, al Parohiei Ortodoxe Timișoara-Fabric Est, coordonat de părintele Aurel Cristian Tomescu, referent catehetic, a editat săptămâna aceasta, cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Ioan, Mitropolitul Banatului, primul număr al Revistei „Lumina Vieții – Supliment catehetic”. Publicația, editată prin finanțarea Consiliului Județean Timiș, și difuzată în mod gratuit, dorește sprijinirea și promovarea misiunii bisericești și a activității catehetice din Arhiepiscopia Ortodoxă a Timișoarei. Revista se dorește a fi o oportunitate pentru preoții, profesorii de religie și alte personalități ale vieții culturale și bisericești, pentru a-și prezenta rezultatele cercetării științifice. De asemenea, publicația catehetică va publica și creațiile religioase ale elevilor participanți la concursurile catehetice naționale și eparhiale, la ora de religie și la cateheza săptămânală din parohiile timișene.

Cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Mitropolit Ioan al Banatului, la tipografia Partoș din Timișoara a apărut un nou număr – mai 2018 – al revistei Învierea a Arhiepiscopiei Timișoarei – însumând 28 de pagini.

Revista poate fi achiziționată de la pangarul catedralei mitropolitane din Timișoara și de la bisericile parohiale din eparhie.

Învierea se află postată on line și pe adresa:

http://mitropolia-banatului.ro/publicatia-invierea/

Aseară, cu prilejul cinstirii Sfinților Apostoli Petru și Pavel, verhovnicii Apostolilor lui Hristos, și aniversării a 10 ani de la înființarea Fundației creștine „Preot Ioan Olariu”, Parohia Timișoara-Iosefin a organizat, în biserica cu hramul „Nașterea Maicii Domnului”, un concert coral, susținut de Corala bărbătească ortodoxă „Epifania” din Timișoara, dirijată de prof. Florin Nicolae Șincari.

La această festivitate aniversară au fost prezenți membrii fundației, clericii parohiei, precum și mulți credincioși. În debutul evenimentului, părintele Ionel Popescu, președintele fundației, a vorbit despre momentele de început ale fundației, subliniind rolul acesteia în comunitatea timișoreană.

„Gândul înființării fundației a venit, în urmă cu mai bine de 10 ani, din partea unor credincioși inimoși, care l-au iubit și prețuit foarte mult pe vrednicul de pomenire preot Ioan Olariu, un om blând, un duhovnic deosebit și un preot, mereu în slujirea aproapelui. Atunci, în urmă cu 10 ani, ne-am adunat câțiva clerici și credincioși: profesori universitari, medici, întreprinzători privați și oameni simpli, care am constituit un nucleu, înființând această fundație social-caritativă. De atunci și până astăzi, într-o societate tot mai secularizată, care, pare, că uită de cei aflați în necazuri, în lipsuri și în suferințe, activitatea fundației nu a încetat. Gândul nostru a fost să fim de folos, să ajutăm pe cei săraci, pe cei care sunt în suferință, în spitale, pe cei care au operații grele de făcut în țară sau în străinătate. De asemenea, ne-am îndreptat atenția și spre familiile cu mulți copii, care sunt înzestrați din punct de vedere intelectual, dar care nu-și pot continua studiile din cauza problemelor financiare ale părinților. Așa am ajuns să instituim un sistem de burse, pe care le-am acordat de-a lungul celor 10 ani elevilor și studenților de la medicină, științe economice, jurnalism, de la asistență socială, de la teologie, precum și unor sportivi de performanță. Totodată, fundația a contribuit și la construirea unor locuințe pentru familii nevoiașe, dar și la renovarea unui salon pentru bolnavii de la Secția de Diabet a Spitalului Clinic Județean de Urgență Pius Brînzeu. De asemenea, membrii fundației au organizat conferințe teologice și pe teme de cultură, cu profesori univesitari, profesori de teologie, scriitori, ș.a.m.d., ba chiar ne-am implicat și în strângerea de fonduri, prin organizarea unui bazar în mai mulți ani la rând, din care s-au obținut sume de bani, necesare activităților noastre social-filantropice”, a menționat părintele Ionel Popescu.

Așadar, printre multiplele acțiuni creștin-umanitare, s-a evidențiat proiectul „Sprijin la distanţă – O şansă pentru fiecare copil şi tânăr de a accede, în mod egal, la educaţie şi la valorile culturii, ca formă de refuz a izolării şi marginalizării provocate de sărăcie”, prin care fundația acordă 11 burse sociale în valoare de 25.000 lei, unor elevi şi studenţi foarte buni la învăţătură, dar care provin din familii cu venituri modeste.

„Încă de la înființare, fundația a mers pe două coordonate esențiale, născute din sfaturile pe care părintele Ioan Olariu le-a transmis celor care uceniceau la sfinția sa. Există o coordonată cerească și una pământească. Dacă coordonatele pământești sunt legate de activitățile social-caritabile, cele cerești, din care se nasc coordonatele pământești, sunt trei: binele, frumosul și folositorul. Dacă astăzi facem bine unui copil, care are un potențial deosebit, așa cum sunt copiii pe care noi îi ajutăm, oferindu-le burse, pe chipul copilului apare zâmbetul, apare frumosul, de care toți suntem beneficiari, iar mai târziu apare și folositorul, utilul, adică ceea ce acest copil va da societății. Prin urmare, în cadrul fundației, prin toate faptele pe care le facem, se păstrează aceste trei direcții, neuitând binele, frumosul și folositorul”, a mărturisit ing. Ștefan Dună, vicepreședintele Consiliului Director al fundației.

Fundaţia creștină „Preot Ioan Olariu” este o fundaţie social-filantropică de dezvoltare comunitară, non-guvernamentală, fără scopuri politice şi nediscriminatorie profesional, ce funcționează cu binecuvântarea Înaltpreasfin­țitului Părinte Ioan, Mitropolitul Banatului. Misiunea fundaţiei este să dezvolte sistemul de caritate, în spirit creştin umanitar, în comunităţile din Parohia Ortodoxă Timişoara-Iosefin în special, dar şi din municipiul Timişoara şi judeţul Timiş. Scopul fundaţiei este de a oferi servicii comunitar-sociale, medicale, culturale şi educaţionale, în spirit creştin, contribuind la rezolvarea problemelor comunităţii.

La sărbătoarea Sfinților Apostoli Petru și Pavel, Înaltpreasfinţitul Părinte Ioan, Arhiepiscopul Timişoarei și Mitropolitu Banatului, a fost prezent în mijlocul credincioşilor din localitatea timișeană Mașloc, Protopopiatul Timișoara II. Înaltpreasfinția Sa a săvârșit Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie, înconjurat de un sobor de preoți și diaconi, la finalul căreia a oficiat Slujba de sfințire a picturii bisericii cu hramurile „Nașterea Maicii Domnului” și „Sfinții Apostoli Petru și Pavel”, trecută recent printr-un proces de înfrumusețare, prin purtarea de grijă a preotului paroh Ilia-Pătruț Pavlovici și cu sprijinul autorităților locale, dar și a numeroșilor credincioși.

Pentru activitatea pastoral-misionară şi administrativ-gospodărească desfășurată în parohie, Mitropolitul Banatului i-a oferit părintelui paroh un act de cinstire și de aleasă recunoștință, îndemnându-l ca și de acum înainte să sporească în tot lucrul bun, spre slava lui Dumnezeu și a Sfintei Biserici.

La acest moment deosebit din viața comunității au participat reprezentanți ai autorităților locale, dar și un număr mare de credincioși din parohie și din împrejurimi. Răspunsurile liturgice au fost date de Grupul bizantin „Sfântul Ioan Damaschinul”, format din studenți teologi de la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Arad.

După slujba de sfințire, Părintele Mitropolit Ioan a rostit un cuvânt de învățătură, în cadrul căruia a vorbit despre viața Apostolilor Petru și Pavel, reliefând râvna lor pastorală în  propovăduirea Evangheliei lui Hristos lumii întregi.

Biserica Parohiei Mașloc s-a zidit între anii 2004-2006, fiind târnosită în data de 2 iulie 2006 de către Preasfințitul Părinte Paisie Lugojanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Timișoarei. Pictura lăcașului de cult a fost realizată de pictorii Cornel Pașcanu și Marcel Trifa.

Ziua Drapelului Național al României a fost cinstită anul printr-o serie de manifestări religioase, militare și culturale. Evenimentele au avut loc la Monumentul Domnitorului Alexandru Ioan Cuza, amplasat în fața sediului Inspectoratului de Poliție al Județului Timiș.

Ceremonia militară și religioasă a debutat cu prezentarea onorului, salutarea drapelului și a detașamentului de onoare, apoi au fost rostite alocuțiuni de către Prefectul Județului, Președintele Consiliului Județean, Viceprimarul Municipiului și alte oficialități.

Slujba de binecuvântare a drapelului tricolor a fost oficiată de către Înaltpreasfințitul Părinte Ioan, Arhiepiscopul Timișoarei și Mitropolitul Banatului în prezența oficialităţilor locale şi judeţene, a cadrelor militare și a numeroșilor timișoreni. 

Apoi, în acordurile Imnului Național intonat de către muzica militară și de toți participanții a fost înălțat pe catarg Drapelul Național al României, de militarii Brigăzii 18 Infanterie Banat.

„Particip la acest eveniment cu multă emoție, pentru că am considerat întotdeauna că tricolorul este icoana României. De aceea, noi o sfințim prin harul lui Dumnezeu și nădăjduiesc, că această icoană, ce a fost înălțată pe catarg la Timișoara va aduce binecuvântare, pace și liniște în cetatea Timișoareiˮ, a spus Părintele Mitropolit Ioan.

Un moment deosebit al ceremoniei a fost și omagierea cetățenilor din județul Timiș, care
s-au născut în anul 1918, anul Marii Uniri, în cadrul campaniei Ministerului Afacerilor Interne „O viață cât un centenar”. S-au acordat diplome de cinstire acelor persoane care
s-au născut odată cu România și avut privilegiul de a trăi 100 de ani cu demnitate alături de România. Evenimentul s-a încheiat prin defilarea Detașamentului de Onoare.

Ziua de 26 iunie a fost proclamată Ziua Drapelului Național prin Legea nr. 96 din 20 mai 1998. Istoria Tricolorului începe în 1848, în timpul Revolutiei de la 1848, când Tricolorul a fost adoptat ca simbol al națiunii în prima zi a victoriei revoluției burghezo – democratică (1848-1849) din 14/26 iunie. 

În forma pe care o are şi astăzi, drapelul a fost adoptat în 1867, în timpul domniei lui Carol I: albastrul apare lângă hampă, galben în mijloc, roşu în partea exterioară. Însă, primele informații istoriografice despre tricolor, apar încă din perioada domnitorului Mihai Viteazul.

Mănăstirea Morisena din Comuna Cenad, Județul Timiș, a îmbrăcat Duminică, 24 iunie, straie de sărbătoare, cinstindu-și ocrotitorul spiritual, pe Sfântul Prooroc Ioan Botezătorul.

Slujbele religioase închinate Înaintemergătorului Domnului au început în ajun, când a avut loc privegherea de toată noaptea, fiind oficiată slujba Vecerniei, unită cu Litia şi Utrenia. În ziua sărbătorii, în mijlocul obștii monahale și a pelerinilor veniți din satele și orașele aflate în proximitatea mănăstirii, a fost prezent și Înaltpreasfințitul Părinte Ioan, Arhiepiscopul Timișoarei și Mitropolitul Banatului.

Chiriarhul, împreună cu un sobor de preoți și diaconi din Mitropolia Banatului, a săvârșit, în paraclisul de vară al mănăstirii, Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie. La final, Înaltpreasfinția Sa a rostit un cuvânt de învățătură, în cadrul căruia a vorbit despre viața ascetică și despre rolul activității Sfântului Prooroc Ioan Botezătorul în opera soteriologică a Mântuitorului Iisus Hristos.

Cenadul, un topos al spiritualității răsăritene, cu cea mai veche istorie documentată de pe întreg teritoriul Banatului

Istoria bogată a Cenadului începe încă din perioada cuceririi romane, când aici a existat castrul roman Morisena („Mureșana”). Între anii 380 – 396, hunii, sub conducerea puternicului Attila, supranumit „biciul lui Dumnezeu”, năvălesc în Dacia (numită în acel timp Gotia) pe care o ocupă, alungându-i pe goți în sudul Dunării. Sub stăpânirea hunilor, Dacia este denumită Hunia, iar vechiul oraș Morisena devine chiar capitala imperiului hunilor și, implicit, reședința conducătorului Attila.

Pe la 1001, la începutul domniei lui Ștefan I, primul rege creștin al maghiarilor și întemeietorul Regatului Ungariei, la Morisena își avea reședința un anume Ahtum, care a adus din Bizanț arhitecți pentru a ridica un palat, dar și o biserică și o mănăstire de rit răsăritean. În lucrarea hagiografică „Legenda Sfântului Gerard” [vezi I. D. Suciu și R. Constantinescu, Documente privitoare la istoria Mitropoliei Banatului, vol. I, Timișoara, 1980, pp. 28-30.], cel mai important izvor istoric scris, reiese că monahul benedictin italian Gerardo de Sagredo din Veneția (insula Murano) (n. aprox. 980 – d. 1046 și ajuns episcop de Cenad 1030-1046), venind în cetatea de pe Mureș – Morisena (Cenadul de astăzi) – găsește în mănăstirea cu hramul Sfântul Ioan Botezătorul, ridicată îndată după anul 1000 de principele bănățean Ahtum (Ohtum) [despre Ahtum și teritoriul său, vezi Acad. Ioan Aurel Pop, Ducatul lui Ahtum, în Revista trimestrială de istorie „Morisena”, nr. 1, 2016, pp. 3-6], care a fost rudă și urmaș al voievodului Glad [E. Glück, Contribuții cu privire la istoria părților arădene în epoca ducatului lui Ahtum, în „Ziridava”, VI, 1976, pp. 89-93], călugări „greci”, recte de religie ortodoxă. Iată ce scrie Pr. Gheorghe Cotoşman în monografia istorică „Din trecutul Bănatului – Comuna şi bisericile din Giridava-Morisena-Cenad”, 1933: „Puternicul şi înţeleptul duce sau principe al Banatului, Optum (Ahtum, n.n.), vrând să dea mai multă strălucire oraşului Mureşana (Morisena, Cenadul de astăzi, n.n.), capitala principatului său, se hotărî să zidească o biserică catedrală pe seama episcopatului ortodox-român ce rezida în acel oraş şi, alături de biserică, o mănăstire pentru călugări, cu gândul frumos, de a intensifica viaţa bisericească şi monahală în Banatul Timişan. În acest scop el aduce din Grecia meşteri cari ridică, pe ruinele basilicei antice, o biserică cu dimensiuni mărite, în stilul roman-bizantin, şi alături de ea o mănăstire, ambele închinate în cinstea Sf. Ioan Botezătorul”.

În acele vremuri, o treime din populația cetății Morisenei slujea la această mănăstire a lui Ahtum. Tot din izvoare reiese: 1. că centrul ecclesiastic era Morisena, locul unde funcționa mănăstirea călugărilor basiliți, închinată Sfântului Ioan Botezătorul; și 2. că, în privința organizării bisericești, atât în Cenad, cândva capitală a unui voievodat, cât și în întreg ducatul lui Ahtum, confesiunea creștină de rit răsăritean era dominantă, având în vedere că însuși ducele era botezat în ritul ortodox. Este indubitabil faptul că la această mănăstire, dar și pe teritoriul Cenadului se foloseau, pe atunci, cele trei limbi de cultură, cele trei idiomuri „sacre” ale Europei anului 1000: greaca, slava şi latina.

Mănăstirea Morisena, arc peste timp

La o mie de ani după ce Ahtum ridica la Cenad mănăstirea cu hramul Sfântului Ioan Botezătorul, la iniţiativa protopopului Gheorghe Sutac din Sânnicolau Mare, a preotului ortodox român de la Cenad, Gheorghe Covaci, şi cu sprijinul unui comitet de iniţiativă din localitate, format din cetăţeni de frunte ai comunei, în anul 2003, cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Nicolae, Mitropolitul Banatului, și cu nădejdea revigorării vieții bisericești, s-a pus piatra de temelie a actualei mănăstiri ortodoxe, care poartă tot hramul Sfântului Ioan Botezătorul. În felul acesta s-a reluat și s-a continuat tradiția spiritualității răsăritene, începută acum un mileniu în cea mai veche așezare monahală atestată documentar de pe teritoriul actual al țării noastre. Noul lăcaş de cult a fost târnosit la 24 iunie 2005 de Preasfințitul Părinte Lucian, Episcopul Caransebeşului, pe atunci Episcop- vicar al Arhiepiscopiei Timişoarei. Actualmente obştea mănăstirii numără 15 vieţuitoare care mențin flacăra dreptei credințe la granița de Vest a țării, stareţă fiind monahia Ştefania Fronea, iar duhovnic ieromonahul Matei Hădărig.

Asociația Culturală Kratima, în colaborare cu Arhiepiscopia Timișoarei și Colegiului Național de Artă „Ion Vidu” din Timișoara, a organizat Duminică, 24 iunie, în sala „Mihai Perian” a Colegiului Național de Artă „Ion Vidu”, un spectacol-concert pentru copii, intitulat „The Sound of Musical”. La serata muzicală au fost prezenți copii de la unitățile de învățământ din Timișoara, dar și de la parohiile din oraș. Din partea Arhiepiscopiei Timișoarei a fost prezent părintele consilier Zaharia Pereș, care a transmis gândurile de bine ale Înaltpreasfințitului Părinte Ioan, Mitropolitul Banatului.

În deschiderea concertului, corul de copii Cantanti din Timișoara, coordonat de Maria Gyuris, a susținut un program muzical. La pian au fost Mariana Sînmărtinean și Minodora Luca. Corul Cantanti, deși a fost înființat în februarie 2014, în martie devine primul cor din Timișoara acceptat în proiectul internațional „Cantus Mundi”, derulat de Corul Național de Cameră „Madrigal”, cu sprijinul Administrației Fondului Cultural Național. Alături de Madrigal, în decembrie 2014, Cantanti cântă pe scena Operei Române, cu ocazia comemorării a 25 de ani de la Revoluția din decembrie 1989, iar în următorul an începe să reprezinte Timișoara, România, la festivaluri și concursuri internaționale: în 2017 – Festivalul „Istramusica”, din Croația; în 2016 – Festivalul „Meet Mozart” de la Salzburg; în 2015 – Concursul Internațional de Muzică Corală pentru Tineret „Gavriil Muzicescu” de la Iași, unde obține Premiul III.

În continuare, pe scena Colegiului Național de Artă „Ion Vidu”, cele mai frumoase melodii din musical-uri pentru copii și tineri, de la „Veronica”, la „The Greatest Showman”, au fost interpretate de cel mai bun cor de copii din România – Corul de Copii al Radiodifuziunii Române, dirijat de Voicu Popescu și Răzvan Rădos și acompaniat la pian de Magdalena Faur. Spectacolul-concert a fost prezentat de actrița Delia Nartea. Fiecare bilet cumpărat a prilejuit participarea la spectacol și a unui copil mai puțin norocos, care nu a avut bucuria de a intra într-o sală de spectacol.

La fel ca oricare musical consacrat, „The Sound of Music” (Sunetul muzicii) provine din piesa omonimă, prezentată în 1959, pe Broadway, cu un libret semnat de Howard Lindsay și Russel Crouse și bazat chiar pe romanul eroinei principale – Maria Augusta von Trapp – scris în 1949 și intitulat „The story of family singers”. De frumoasa poveste au fost atrași și producătorul Studioului Fox, Richard D. Zanuck, alături de scriitorul Ernest Lehman și regizorul Robert Wise, transformând titlul într-o adevărată capodoperă cinematografică ai căror protagoniști, Julie Andrews și Christofer Plummer, au rămas pentru totdeauna în conștiința publicului. Datorită poveștii de viață, plină de caldură, a devenit cel mai popular film din tote timpurile. De la premiera sa (prima în 1965 si a doua reeditată în 1990, la aniversarea a 25 de ani) și până astazi, filmul a fost și a rămas unul dintre cele mai populare muzicaluri, cu încasări de peste 200 de milioane de dolari și cu un album de melodii vândut în mai mult de 10 milioane de exemplare, tradus în cinci limbi de circulație internațională. Cântecul „The Sound of Music” se află pe locul 10 în topul celor mai bune melodii de filme din istorie.

Referitor la subiectul musical-ului, acesta scoate în prim-plan simbioza perfectă între puterea muzicii și dragostea născută din bunătatea oferită necondiționat, care reușește să înduplece chiar și cele mai exigente caractere umane. Un reper clasic al genului, musical-ul „Sunetul Muzicii” aduce la rampă nu doar o lume plină de energie și ritm, ci și o adevărată lecție de viață pentru toate vârstele – o lecție despre credință, inocență și loialitate, ce scoate în relief valoarea caracterelor integre și, nu în ultimul rând, frumusețea ți farmecul muzicii.

Corul de Copii Radio – un ambasador cultural al României și al Uniunii Europene

Înfiinţat în 1945, Corul de Copii Radio a avut o evoluţie spectaculoasă încă de la apariţia sa în peisajul muzical românesc. Fondatorul său, dirijorul Ion Vanica, urmat de Elena Vicică şi, până de curând, Eugenia Văcărescu Necula, au contribuit deciziv la destinul artistic al ansamblului, făcând din acesta o adevarată şcoală de educaţie prin muzică a tinerelor generaţii. Aici şi-au deschis calea carierei artistice Ileana Cotrubaş, Silvia Voinea, Maria Hurduc, Cornelia Angelescu, Voicu Enăchescu, George Crăsnaru, Dan Dumitrescu, Roxana Briban, Roxana Constantinescu şi mulţi alţii.

Performanţele corului se valorifică periodic în emisiuni de radio şi televiziune, în înregistrări radiofonice speciale şi în apariţii discografice. Recitalurile, concertele “a cappella”, contribuţiile aduse interpretărilor unor capodopere vocal-simfonice alaturi de Orchestra Nationala Radio, Orchestra de Camera Radio, Orchestra Filarmonicii George Enescu, Filarmonica din Munchen, Orchestra de Stat Bavareza, sub bagheta unor mari maeştri români şi străini ca: Iosif Conta, Ludovic Bacs, Horia Andreescu, Cristian Badea, Jing Wang, Lawrence Foster, Wayne Marshall, Zubin Mehta, au dezvăluit deosebitele calităţi interpretative ale formaţiei. Cele peste 50 de participări la festivaluri, turnee artistice şi concursuri internaţionale în aproape toate statele Europei, Japonia, SUA şi Canada, au adus tinerilor artişti preţioase distincţii şi premii şi au contribuit la acordarea, în 2004, de către Federaţia Corurilor din U. E., a titlului de „Ambasador cultural al Uniunii Europene”.

Critica de specialitate din ţară şi străinătate a apreciat constant calitatea sonoră, expresivitatea şi anvergura repertorială a formaţiei. Muzicologul Grigore Constantinescu a dedicat Corului de Copii Radio şi dirijorilor săi, volumul Primavara Muzicii.

În ultimii ani, sub îndrumarea dirijorului Voicu Popescu, asistat de pianista Camelia Chiţibea, ansamblul explorează noi forme de expresie artistică, îndreptându-se preferenţial către manifestări conceptuale şi de cooperare culturală cum ar fi: Songbridge-Canada, Brundibar-Franţa, Les Instants Sacrés-Franţa, Amadeus-România, Voci d’Europa-Italia, Adiemus-România şi Strălucirile apei în România şi Franţa. Ultimele doua productii au adus formaţiei Premiul Special „In memoriam Iosif Sava” pentru anul 2007, oferit de Radio Romania Cultural. În 2008, Corul de Copii Radio a fost invitat sa prezinte spectacolul multimedia „Romanian Roots” la Simpozionului Mondial de Muzică Corală organizat la Copenhaga de Federaţia Internaţională a Muzicii Corale.

În martie 2009, Corul de Copii Radio, împreună cu elevii claselor a XI-a si a XII-a de la Liceul „Anna de Noailles” au pus în scenă tragedia „Esther” de Jean Racine, pe muzica originală a lui Jean-Baptiste Moreau. Aceasta a fost a doua punere integrală în scenă a tragediei „Esther” de la scrierea sa, în 1689.

În țară, formația corală de copii a participat la trei dintre concertele Festivalului George Enescu. În cadrul ediției din 2011 a prezentat, în premieră, un program a cappella, cu proiectul For the beauty of the Earth. Concertele-spectacol Salut voios de pionier, În lumea lui Walt Disney, alături de tradiționalele concerte de Crăciun au îmbogățit aria repertorială și experiența de scenă a formației, care a împlinit, în 2015, șapte decenii.

 Sâmbătă, 23 iunie a.c., elevii participanți la activitățile catehetice ale parohiei Timișoara Viile Fabric, în anul școlar 2017 – 2018, însoțiți de preoții Marius Sfercoci și Sorin Lungoci,