Joi, 3 august 2023, sute de timișoreni au sărbătorit, alături de oficialități, ziua orașului: 104 ani de la unirea Banatului cu România și, totodată, de la instaurarea administrației românești în Timișoara.

Manifestările au debutat în Piața Petru Maior cu un ceremonial militar și religios. După prezentarea onorului și salutarea Drapelului de Luptă, a fost interpretat Imnul Național de Stat, instrumentat de către Muzica Militară a Brigăzii 18 Cercetare Supraveghere „Decebal” și a avut loc oficierea serviciului religios – Trisaghionul pentru Eroi, de către preoții militari ai Garnizoanei Timișoara. Pe acordurile fanfarei, au fost depuse coroane de flori la bustul colonelului Virgil Economu, cel care s-a aflat în fruntea trupelor Regimentului 105 Infanterie al Armatei Române, care au intrat în Timișoara la 3 august 1919.

În continuare, în Piața Unirii, a avut loc ceremonia militară și religioasă organizată cu prilejul sărbătoririi Zilei Timișoarei. Slujba de Te-Deum a fost oficiată de către Prea Onoratul Părinte Ionel Popescu, vicar eparhial al Arhiepiscopiei Timișoarei, împreună cu preoții militari Andrei Chiriluc de la Brigada 18 Cercetare Supraveghere „Decebal”, Mihai-Adrian Venter de la Inspectoratul de Jandarmi Județean „General Moise Groza” Timiș și Florin Avram de la Penitenciarul Timișoara.

În cuvântul său, rostit cu acest prilej aniversar și comemorativ, părintele Ionel Popescu a spus că: „Aceastã zi reprezintă un moment emoționant și un semn al unității noastre naționale” și a transmis autorităților locale, demnitarilor, comandanților, militarilor și tuturor celor prezenți, binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Ioan, Arhiepiscopul Timișoarei și Mitropolitul Banatului.

După ceremonialul religios, au fost rostite mai multe alocuțiuni de către Dominic Samuel Fritz, primarul Timișoarei, Mihai Ritivoiu, prefectul Județului Timiș și Cristian Moș, vicepreședintele Consiliului Județean Timiș, alocuțiuni ce au evocat momente de referință pentru istoria urbei de pe Bega. Muzica militară a Garnizoanei Timișoara a susținut un concert de fanfară, interpretând totodată și cântece patriotice.

La finalul activității, în aplauzele celor prezenți, a avut loc defilarea detașamentului de onoare, compus din: militari aparținând Brigăzii 18 Cercetare Supraveghere „Decebal”, jandarmi din cadrul Inspectoratului de Jandarmi Județean „General Moise Groza” Timiș, polițiști de penitenciare de la Penitenciarul Timișoara, pompieri militari aparținând Inspectoratului pentru Situații de Urgență „Banat” al județului Timiș, funcționari publici cu statut special – polițiști din cadrul Inspectoratului de Poliție al Județului Timiș și funcționari cu statut special – polițiști aparținând Inspectoratului Teritorial al Poliției de Frontieră Timișoarei.

3 August a devenit ziua orașului Timișoara prin Hotărârea de Consiliu Local nr. 217 din 1999. Prin această hotărâre se marchează, ca zi a orașului, momentul intrării trupelor românești în Timişoara, la 3 august 1919 şi instaurarea administrației româneşti. După înfrângerea trupelor austro-ungare, în toamna anului 1918, Banatul a fost ocupat de trupele Antantei. La 14 noiembrie 1918, în oraș au intrat militari sârbi, iar la începutul lunii decembrie au intrat francezii. În 1919, la Conferința de Pace de la Paris, a avut loc o dezbatere asupra apartenenței Banatului. Conferința a decis dezmembrarea teritorial-administrativă a Banatului istoric: două treimi din teritoriu revine României și o treime Regatului Sârbo-Croato-Sloven. Zona care a revenit României cuprindea și Timișoara. Astfel, la 28 iulie 1919 a început procesul de instaurare a administrației românești. La 1 august sosesc primele structuri ale Forțelor Armate Române și anume Regimentul 9 Jandarmi Timișoara, sosiți de la Lugoj și Deva, orașe în care au fost cantonate din 25 iulie. Procesul a fost finalizat în 3 august, prin intrarea în oraș a unităților armatei române.

Cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Ioan, Mitropolitul Banatului, Parohia Ortodoxă Română Satchinez a organizat în perioada 24-26 iulie 2023, prima ediție a Taberei ,,Bucurie în Ortodoxie”. 

Tabăra a fost organizată de către pr. Paroh Mihai Herghelegiu, împreună cu doamna preoteasă Viorica Herghelegiu și doamna Nicoleta Pavel și a reunit 20 de copii cu vârste cuprinse între 7-16 ani, care au pornit cu emoție și bucurie spre cunoașterea unor locuri și experiențe inedite. Cu ajutorul Consiliului parohial și al enoriașilor din Satchinez, copiii cu posibilități financiare reduse au beneficiat de această tabără.  

În prima zi copiii s-au închinat în Catedrala Ortodoxă din Orăștie și au vizitat centrul istoric din oraș, apoi au fost cazați și au luat masa la Centrul de Agrement Costești, jud. Hunedoara. Programul a continuat cu jocuri religioase și sportive, iar seara s-a organizat focul de tabără, unde participanții au spus povești și au degustat bezele.

A doua zi a continuat cu vizitarea Cetății dacice Sarmizegetusa Regia, unde copiii au pășit pe urmele strămoșilor și au învățat despre capitala Dacilor. Tot în aceiași zi copiii au avut de parcurs un drum anevoios prin pădure, urcând pe Dealul Blidaru, la o altitudine de 705 m, unde au vizitat singura cetate dacică care nu a putut fi cucerită, și anume Cetatea Blidaru. Pentru vizitarea acestui obiectiv, participanții au dat dovadă de voință și curaj, s-au  bucurat că au reușit să parcurgă traseul, iar  unul dintre copii a afirmat: ,,am învins muntele!”. Ziua s-a încheiat cu activitatea creativă ,,Amprenta prieteniei”, cu relaxare pe malul râului Orăștie, unde copii au degustat ,,plăcinte dacice” și cu seară de film.

În ultima zi a taberei copii au realizat diverse lucrări creative, au împărtășit păreri și impresii despre tabără și au fost răsplătiți cu diplome de participare. Programul taberei s-a încheiat cu închinare la Mănăstirea Prislop, unde copiii au rostit rugăciuni și au vizitat peștera Sfântului Ioan de la Prislop.

În această tabără s-au legat strânse prietenii, copii au învățat să se apropie mai mult de Dumnezeu prin rugăciune și fapte bune, să aprecieze natura, au învățat jocurile copilăriei fără tehnologie, să se ajute reciproc și au înțeles că Ortodoxia rezonează optim cu bucuria. Copiii s-au simțit foarte bine în această tabără, exprimându-și dorința să participe, cu ajutorul lui Dumnezeu, și la următoarele ediții ale taberei ,,Bucurie în Ortodoxie”. 

Cinstiți părinți,

Iubiți credincioși și credincioase,

Între cele mai de seamă sărbători înscrise în calendarul Bisericii noastre se află și praznicul Adormirii Maicii Domnului, pentru întâmpinarea căruia, în fiecare an, ne pregătim duhovnicește vreme de două săptămâni, începând cu ziua de 1 august.

Rânduit în veacul al V-lea de sfânta noastră Biserică întru cinstirea Preasfintei Născătoare de Dumnezeu și Pururea Fecioară Maria, care a postit înainte de cinstita-i adormire, postul acesta denumit și al Sântămăriei, ne pregătește pentru întâmpinarea celor două mari sărbători din luna august: Schimbarea la Față a Domnului (6 august) și Adormirea Maicii Domnului (15 august).

În această perioadă sfântă suntem chemați să ne apropiem de Dumnezeu prin post, rugăciune și fapte bune, să cultivăm smerenia, milostenia și dragostea față de aproapele, având în minte și în inimă îndemnul sfântului proroc Isaia: ,,Împarte pâinea ta cu cel flămând, adăpostește în casă pe cel sărman, pe cel gol îmbracă-l și nu te ascunde de cel de un neam cu tine” (Isaia 58, 7).

Sfântul Apostol Pavel ne îndeamnă, la rândul său, să facem ,,cereri, rugăciuni, mijlociri, mulțumiri, pentru toți oamenii …, că acesta este lucru bun și primit înaintea lui Dumnezeu, Mântuitorul nostru” ( I Timotei 2, 1 și 3), iar zilele postului sunt cele mai potrivite pentru înălțarea noastră duhovnicească prin practicarea virtuților creștine.

Postul Sfintei Maria este o perioadă binecuvântată de pregătire pentru a urca pe treptele desăvârșirii creștine, așa cum ne poruncește, de altfel, Domnul nostru Iisus Hristos: ,, Fiți, dar voi desăvârșiți, precum Tatăl vostru cel ceresc desăvârșit este” (Matei 5, 48).

De mare folos este, în aceste zile de pregătire duhovnicească, să facem rugăciuni pentru pacea lumii, pentru dezrădăcinarea urii dintre neamuri și pentru înmulțirea dragostei între oameni, pentru ploaie la bună vreme și pentru ca bunul Dumnezeu, pentru rugăciunile Maicii Domnului, ocrotitoarea tuturor creștinilor, să reverse asupra noastră toate darurile Sale cele bogate.

Așa cum am rânduit în anii anteriori, vă îndemnăm pe toți slujitorii sfintelor altare din eparhia noastră, preoți și ieromonahi,  ca în fiecare zi a Postului Adormirii Maicii Domnului, să oficiați, pe lângă slujbele obișnuite (Vecernie, Utrenie, Sfânta Liturghie), Acatistul și Paraclisul Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, să rostiți un cuvânt de învățătură despre viața Maicii Domnului și despre dragostea cu care ea ne poartă în rugăciune către Domnul nostru Iisus Hristos.

„Măicuța Luminii” este, de altfel, grabnic ajutătoare celor aflați în nevoi, în necazuri și în suferințe, așa cum citim în rânduiala paraclisului: ,, Nimeni din cei ce aleargă la tine nu iese rușinat, Născătoare de Dumnezeu Fecioară; ci cerând dar bun, primește dăruirea către cererea cea de folos”.

În aceste binecuvântate zile de post vă îndemn pe fiecare, clerici, monahi și credincioși deopotrivă, să ne apropiem ,,cu frică de Dumnezeu, cu credință și cu dragoste” de scaunul mărturisirii și de Potirul credinței, să ne lepădăm de tot ceea ce ne îndepărtează de Dumnezeu, să renunțăm la patimi și să creștem duhovnicește prin mărturisirea păcatelor și împărtășirea cu Sfintele Taine.

Întrucât Sfântul Sinod al Bisericii noastre a decis ca Anul omagial 2023 să fie dedicat pastorației persoanelor vârstnice, vă adresez rugămintea, Preacucernici părinți ca, împreună cu membrii consiliilor și ai comitetelor parohiale să-i cercetați acasă, în spitale și așezămintele de îngrijire pe credincioșii vârstnici, adesea singuri și marginalizați, să le oferiți ajutoare materiale, să-i împărtășiți cu Trupul și Sângele Domnului nostru Iisus Hristos.

Bunul Dumnezeu, „de la Care vine toată darea cea bună și tot darul desăvârșit”, să reverse peste noi Harul și darurile Sale cele bogate!

          † Ioan

Arhiepiscop și Mitropolit

În conformitate cu Legea nr. 99/1998, ziua de 29 iulie, a fost proclamată Ziua Imnului Național al României – Deșteaptă-te române! și reprezintă simbolul unității Revoluției Române din 1848.

În această zi, zeci de timișoreni s-au adunat în Piața Libertății pentru a se bucura de ceremonialul la care au luat parte zeci de militari, aparținând Garnizoanei militare Timișoara, Inspectoratului Județean pentru Situații de Urgență și Grupării de Jandarmi Mobile, funcționari cu statut special ai Penitenciarului Timișoara, polițiști încadrați la Inspectoratul de Poliție al județului Timiș și Inspectoratul Teritorial al Poliției de Frontieră Timișoara, comandanți ai instituțiilor din Sistemul Național de Apărare, Ordine Publică și Securitate Națională, cadre militare în rezervă și retragere, veterani de război, oficialități județene și locale și numeroși turiști de pe toate meridianele globului pământesc.

Serviciul religios din cadrul ceremonialului a fost oficiat de Prea Onoratul părinte Caius Andrașoni, protopopul Protopopiatului Timișoara II, ca delegat al Înaltpreasfințitului Părinte Ioan, Arhiepiscopul Timișoarei și Mitropolitul Banatului, alături de preoții militari din garnizoana Timișoara: Andrei Chiriluc de la Brigada 18 Cercetare Supraveghere „Decebal” și Mihai-Adrian Venter de la Inspectoratul de Jandarmi Județean „General Moise Groza” Timiș. În cadrul slujbei a fost rostită o binecuvântare și o rugăciune pentru poporul român.Imnul național a fost interpretat vocal de către mezzosoprana Andra Barbul și militarii din dispozitivul de defilare și cu emoție de către întreaga asistență, în acordurile fanfarei militare.

Manifestarea s-a încheiat cu defilarea Detașamentului de onoare, în aplauzele celor prezenți și spre bucuria copiilor și a turiștilor prezenți în Agora timișoreană. Imnul „Deşteaptă-te române!” a fost cântat pentru prima dată în Parcul Zăvoi din Râmnicu Vâlcea, la 29 iulie 1848. Poemul patriotic „Un răsunet” scris de poetul bistrițean Andrei Mureşanu, a fost publicat în numărul 25 din 21 iunie 1848, în suplimentul „Foaie pentru minte, inimă şi literatură”. Muzica a fost compusă de către Anton Pann, comemorat în Anul imnografilor bisericești ca important cântăreț de strană, culegător de folclor și compozitor al unor mari creații muzicale bisericești. În anul 1910, corul „Ion Vidu” din Lugoj, a înregistrat pentru prima dată pe disc varianta corală. În perioada regimului comunist Imnul a fost înlocuit cu „Trei culori”, iar textul declarat interzis. În 17 decembrie 1989, coloanele de revoluționari au interpretat Deșteaptă-te române!, mesajul invocat risipind frica de moarte și unind întregul popor în sentimentele nobile ale momentului revoluționar, izbucnit la Timișoara, și devine Imnul Național al României, consacrat prin Constituția din 1991. Prin articolul 29 al Regulamentului Onorurilor și Ceremoniilor militare, se specifică că, simbolurile naționale sunt stema țării, drapelul României, Ziua Națională a României, sigiliul statului și imnul național al României prin care se exprimă respectul față de valorile României, dragostea de patrie a românilor, unitatea națională, independența și integritatea statală. Acestea i-au unit și îi unesc pe toți românii din țară și de pretutindeni, sunt însemne durabile ale identității istorice și culturale, ale demnității și onoarei poporului român.

Parohia Timișoara Iosefin organizează periodic pelerinaje la mai multe locuri sfinte și mănăstiri, atât în țară, cât și peste hotare, aceste călătorii duhovnicești fiind un bun prilej pentru credincioși de a aprofunda cunoștințele în materie de credință, de a înmulți rugăciunea și de a spori unitatea și comuniunea dintre preoți și credincioși, precum și a credincioșilor întreolaltă.

Cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Ioan, Arhiepiscopul Timișoarei și Mitropolitul Banatului, cu ocazia prăznuirii Sfântului Proroc Ilie Tesviteanul, 20 iulie 2023, un grup de credincioși ai parohiei, însoțiți de preotul Cristian Păiș, s-a angajat într-o călătorie spirituală la mănăstirile Dobrești și Românești, care și-au cinstit ocrotitorul și la Mănăstirea Luncanii de Sus.

La orele dimineții pelerinii, cu inimile pline de entuziasm și de emoție, s-au întâlnit în fața bisericii parohiale de unde, după cuvenita rugăciune, au plecat spre cele trei vetre monahale. Drumul către mănăstiri a fost presărat de rugăciuni și cântări duhovnicești, iar peisajul împrejurimilor s-a contopit cu liniștea și bucuria sufletească a credincioșilor.

Prima oprire a fost la mănăstirea din satul Dobrești. Această mănăstire a luat ființă în anul 2003, fiind ctitorie a Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, originar din această localitate. Aici credincioșii au avut bucuria de a participa la Sfânta Liturghie Arhierească, oficiată de către Preasfințitul Părinte Paisie Lugojanul, Episcop vicar al Arhiepiscopiei Timișoarei, împreună cu un sobor de preoți și diaconi.

În cuvântul de învățătură Preasfinția Sa a amintit credincioșilor despre viața și virtuțile Sfântului Proroc Ilie, unul dintre cei mai cunoscuți și venerați proroci ai Vechiului Testament, încurajându-i să urmeze exemplul de credință și curaj al sfântului. La final a avut loc procesiunea în jurul mănăstirii, după care credincioșii au primit pachete cu mâncare, din care nu au lipsit sarmalele tradiționale.

Pelerinajul a continuat cu o scurtă călătorie în ,,Țara Făgetului”, unde pelerinii au poposit la Mănăstirea Românești, cunoscută și sub numele de ,, Mănăstirea Izvorul Miron”, întemeierea ei fiind legată de episcopul Miron Cristea, primul patriarh al României. Și această mănăstire a îmbrăcat astăzi haine de sărbătoare, prin prezența Înaltpreasfințitului Părinte Mitropolit Ioan, care a săvârșit Sfânta Liturghie cu ocazia hramului.

Ultima etapă a pelerinajului din această zonă a Banatului a fost la Mănăstirea Luncanii de Sus, situată la 12 km de Mănăstirea Românești într-un cadru natural pitoresc, cu dealurile și pădurile din împrejurimi, care creează un mediu duhovnicesc aparte pentru rugăciune și liniște sufletească. Biserica, precum și complexul mănăstiresc sunt din lemn ceea ce îi dă o frumusețe aparte.

Pe drumul de întoarcere, credincioșii și-au exprimat recunoștința pentru această experiență unică și-au promis că vor continua să-și hrănească sufletele cu rugăciune și credință, urmând învățăturile Sfântului Proroc Ilie. Cu amintirile acestei călătorii spirituale vii în inimile lor, pelerinii s-au îndreptat spre casele lor cu un sentiment de pace și împlinire, pelerinajul din această zi fiind cu adevărat o călătorie a sufletului.

Cu ocazia sărbătorii Sfântului Proroc Ilie Tesviteanul, două vetre monahale bănățene și-au sărbătorit hramul: Mănăstirea Românești și Mănăstirea Dobrești.

Sute de pelerini din întreg Banatul şi-au îndreptat paşii spre Mănăstirea Româneşti, ctitorie a patriarhului Miron Cristea. În mijlocul pelerinilor a fost prezent și Înaltpreasfinţitul Părinte Ioan, Arhiepiscopul Timişoarei şi Mitropolitul Banatului. După Sfânta Liturghie săvârșită în paraclisul de vară, Părintele Mitropolit Ioan a rostit un cuvânt de învățătură și a evocat viața și faptele minunate ale Sfântului Proroc Ilie Tesviteanul. Soborul preoțesc a oficiat apoi, în cimitirul monahal o slujbă de pomenire pentru viețuitorii, ostenitorii şi ctitorii așezământului trecuţi la cele veșnice.  

La final, cu binecuvântarea Înaltpreasfinției sale, obștea mănăstirii a oferit pelerinilor aproximativ 1000 de pachete cu alimente, pregătite cu multă dăruire de către obștea monahală coordonată de către monahia Harisa Cruceanu, stareța mănăstirii.

La hramul mănăstirii Sfântul Ilie Românești au participat arhim. Simeon Stana, exarhul mănăstirilor din eparhie, protopopul Dorin Covaci de la Făget, ieromonahii slujitori și mulți preoți de la parohiile învecinate. Mănăstirea Românești mai este numită de credincioşii bănăţeni şi „Balta Caldă”, deoarece în incinta ei se află un izvor cu apă semitermală, cu o temperatură constantă de 18°C.

Mănăstirea Dobrești, ctitoria Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a sărbătorit la rândul ei pe Sfântul Proroc Ilie, ocrotitorul spiritual al acestui nou așezământ monahal. Sfânta Liturghie a fost oficiată de Preasfințitul Părinte Paisie Lugojanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Timișoarei, împreună cu pr. Cristian Păiș, inspector eparhial, stareții mănăstirilor Dobrești și Săraca, protos. Matei Buliga și arhim. Climent Vântu, precum și cu mai mulți preoți din Protopopiatul Lugoj. După Sfânta Liturghie, Preasfinția Sa a rostit un cuvânt de învățătură și a săvârșit slujba de pomenire pentru părinții Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, Alexie și Stela.

Mănăstirea Dobreşti a fost ctitorită la data de 9 iulie 2003 din iniţiativa şi jertfelnicia Preafericitului Părinte Patriarh Daniel (pe atunci Mitropolit al Moldovei şi Bucovinei), fiu al satului. În semn de evlavie şi preţuire faţă de Sfânta Cuvioasă Paraschiva şi aducerea aminte de locurile natale, Părintele Patriarh Daniel a oferit în dar, odată cu înfiinţarea Mănăstirii Dobreşti, veşmântul care a acoperit moaştele Sfintei Cuvioase Parascheva de la Iaşi. Acesta este aşezat în biserica satului, într-o raclă din lemn de stejar, pe care este sculptat chipul Sfintei Cuvioase Paraschiva încadrat de motive florale. Locul pe care a fost ridicată biserica a fost sfinţit la 23 octombrie 2005. Până la 1 iulie 2008 s-au întreprins eforturi pentru finalizarea proiectului și pentru obținerea autorizațiilor necesare începerii construcțiilor. Cu această dată a început efectiv construcția bisericii.

În prezent biserica este finalizată, iar acum se efectuează lucrări de pictură, corpurile de chilii fiind de asemenea ridicate. Toate aceste lucrări se derulează prin grija protos. Matei Buliga, starețul mănăstirii Dobrești.